Banii au fost investiţi în pregătirea platformei ce va asigura trecerea arhivei radioului public în format digital, pentru că procesul în sine va începe abia de anul viitor.
Cu toate acestea, pe 1 noiembrie, ziua în care Societatea Română de Radiodifuziune a împlinit 81 de ani, radioul public a marcat și digitalizarea primului document din Fonoteca de Aur a SRR: o conferinţă radiofonică citită de Nicolae Iorga în 1939, din ciclul “Sfaturi pe întuneric”.
Potrivit lui Ţoghină, soluţia tehnică pentru digitalizarea întregii arhive fost oferită de compania austriacă Noa Audio Solutions, care s-a ocupat de tot ceea ce înseamnă detalii tehnice în acest proces, reușind să răspundă tuturor cerinţelor radioului românesc. “Au spus că a fost cel mai complex proiect al lor, pentru că am cerut foarte mult de la ei. Dar s-au descurcat foarte bine”, a explicat președintele SRR, care a adăugat că serviciile companiei austriece au ajuns la costuri totale de aproape un milion de euro.
Procesul propriu-zis de digitalizare începe, însă, în 2010, și este programat să se termine peste 15 ani. Maria Ţoghină afirmă că nu a estimat costurile pentru toată această perioadă, însă, în următorii cinci ani, prevede că radioul va mai investi, doar în acest proces, între 1 și 1,5 milioane de euro. Acești bani vor fi direcţionaţi către mentenanţă, extinderea sistemului și extinderea spaţiului de stocare. De asemenea, în următorii ani, cel mai probabil în 2012, radioul public intenţionează să lanseze și un portal web unde să încarce toate documentele digitalizate, ce vor fi, astfel, disponibile în mod gratuit pentru oricine dorește să le asculte. Investiţia estimată pentru lansarea acestui portal este de o jumătate de milion de euro.
De asemenea, Maria Ţoghină a mai spus că în următorii ani se intenţionează extinderea programului de digitalizare și spre posturile regionale.
Ce conţin arhivele SRR
Potrivit informaţiilor oferite de oficialii SRR, arhiva scrisă a radioului public cuprinde 4.000 de metri liniari, 25.000 de dosare și 12.000 de fotografii. Arhivele Sonore ale SRR conservă, pe diferite suporturi, circa 132.000 de ore de înregistrări, fiind nevoie de 15 ani pentru ca o singură persoană să le poată parcurge pe toate. Astfel, arhiva SRR include 12.276 de discuri de ebonită, dintre care cel mai vechi datează din 1913, 37.000 de viniluri, 15.000 de CD-uri, 2.150 de casete DAT, 293.336 benzi magnetice muzicale și 102.737 benzi magnetice vorbite.
Procesul de digitalizare a arhivei SRR a fost început în urmă cu peste doi ani, când Radiodifuziunea Română a demarat “Apelul pentru salvarea memoriei Radioului”, pentru care au militat, pe lângă reprezentanţii SRR, și alte 1.500 de personalităţi ale culturii românești.
“Parlamentul a preluat apelul nostru și a prevăzut într-un articol special din legea bugetului SRR finanţare specială pentru acest proiect. Este singurul astfel de proiect din SRR care are finanţare distinctă”, a explicat Ţoghină.
Documentele din arhiva Radiodifuziunii vor fi digitalizate, însă nu se va interveni în niciun fel asupra fișierelor pentru îmbunătăţirea calităţii sunetului, a spus președintele radioului. Ea a declarat că se dorește păstrarea acestor documente așa cum s-au conservat ele până acum, pentru că acest lucru le conferă, de fapt, valoarea și unicitatea.
Până la lansarea portalului prin care aceste fișiere vor putea fi accesate de publicul larg, ele vor fi disponibile doar pentru uz intern, pentru angajaţii SRR.
“În urma procesului de digitalizare și a valorificării patrimoniului cultural al Fonotecii Radio, publicul larg va putea avea acces la documente, înregistrări audio și manuscrise semnate de nume importante ale culturii românești din perioada interbelică și până în prezent. Nicolae Iorga, Mircea Eliade, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Eugen Lovinescu, Constantin Noica sunt numai câteva din numele sonore care vor prinde viaţă prin concepte editoriale moderne”, a explicat Maria Ţoghină, președinte și director general SRR.
