„Există (la nivel european – n. r.) încercarea de a transforma într-o normă constituţională, deficitul pe care un guvern are dreptul să-l producă, după cum şi procentul de îndatorare publică din PIB este un parametru care poate fi stabilit ca limită maximă pentru o foarte lungă perioadă de timp pentru a asigura stabilitatea”, a argumentat Patriciu, prezent la o dezbatere organizată de Fundaţia „Horia Rusu”.
Omul de afaceri susţine şi limitarea procentuală a cuantumului bugetului din PIB printr-o prevedere constituţională, respectiv să se stabilească prin Constituţie „cât are dreptul de-a pururi să folosească un guvern din PIB, indiferent care va fi acesta”.
„Stabilirea unui procent maxim limitează puterea guvernului de a cheltui banul contribuabilului şi de a face gesturi în economie. Cât este acest procent, el depinde cu siguranţă de starea naţiunii respectiv şi de proiecţia ei în viitor”, a arătat Patriciu.
Mai mult, omul de afaceri se pronunţă şi pentru „încercări mai curajoase” cum ar fi introducerea în Constituţie a unor prevederi care să interzică majorarea taxelor altfel decât prin referendum. Dinu Patriciu mai propune reducerea numărului de taxe şi impozite, precum şi limitarea prin Constituţie a gradului de îndatorare externă. El a explicat că numărul de impozite este foarte important, argumentând că statele unde se fac cel mai uşor afaceri sunt cele cu un număr limitat de impozite centrale.
Potrivit lui Patriciu, dacă România va adopta „mimetic” modelul european va fi condamnată la subdezvoltare deoarece acest model taxează „cele două motoare ale dezvoltării în lumea de azi” – munca şi energia.
