„A fost vreo contribuţie a statului la băncile din România? Nu.(…) De ce să se impoziteze băncile în România? De ce nu se impozitează companiile din domeniul telecomunicaţiilor…de ce băncile?”, a afirmat Diosi.
El a menţionat că de exemplu Marea Britanie şi SUA au cheltuit mulţi bani pentru a ajuta băncile, iar acestea trebuie să îi dea înapoi.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat luni că Guvernul va analiza, săptămâna viitoare, într-o întâlnire cu reprezentanţii BNR, un plan de măsuri de redresare economică, între acestea urmând să se regăsească introducerea unui impozit suplimentar pentru bănci, precum şi un nou produs de creditare pentru IMM-uri.
Întrebat dacă este posibil ca ideea impozitării băncilor a apărut din cauză că statul are probleme în a se finanţa de la instituţiile de credit, şeful OTP a respins ipoteza.
El a subliniat că legislaţia actuală nu ajută băncile în legătură cu procedura de insolvenţă, ci companiile, ceea ce împiedică instituţiile să recupereze banii şi deci să îi dea din nou sub formă de credite.
„Dacă nu îţi iei banii înapoi, nu poţi credita. Este atât de simplu. Economiştii au ştiut-o în ultimii 400 de ani. Deci dacă legislaţia nu sprijină banii, ci cere plăţi de taxe din ce în ce mai mari, atunci se merge într-o singură direcţie: ieşirea din afaceri, ceea ce afectează economia”, a spus Diosi.
Mai mult, Diosi a ţinut să precizeze că după introducerea standardelor internaţionale de raportare financiară, IFRS, impozitele pe profit plătite de bănci vor fi în mod automat mai mari.
El a arătat că BNR a ales să nu implementeze încă standardele IFRS în sectorul bancar, deoarece a dorit să vadă o stabilitate mai mare şi un nivel al capitalului mai bun, ceea ce a fost o decizie „înţeleaptă”.
„După adoptarea standardelor IFRS, care diferă de RAS în principal din punct de vedere al regulilor privind provizioanele, taxele plătite de bănci vor creşte substanţial, în mod automat. De aceea nu sunt convins că impunerea unei noi taxe asupra băncilor este decizia corectă. (…) Dacă băncile suferă, atunci suferă întreaga economie la finele zilei. Este un joc periculos”, a continuat Diosi.
El a arătat că sunt multe întrebări legate de impozitarea băncilor, legate de baza impozitării, respectiv a profitului sau activelor sau numărul de angajaţi.
„Ar trebui să fie mai multe venituri la buget, dar şi partea de cheltuieli este importantă pentru că dacă nu o controlezi atunci arunci banii într-un sac fără fund. De exemplu în Ungaria impozitarea băncilor este utilizată pentru alte scopuri, respectiv pentru reducerea impozitele pentru populaţie şi firme cu scopul de a stabiliza şi ajuta economia şi atrage noi investiţii. Dacă există un scop clar al supraimpozitării şi sectorul bancar înţelege, atunci nimeni nu spune «că nu vom plăti»”, a afirmat Diosi.
El a concluzionat că în România există ideea potrivit căreia băncile să plătească mai mult, dar nu se cunoaşte scopul şi cine va plăti.
Pe de altă parte, Diosi consideră că o majorare a impozitelor pe veniturile populaţiei şi firmelor ar avea un efect mult mai puternic decât creşterea TVA-ului.
„Creşterea TVA nu va avea un efect aşa de mare. Un efect devastator l-ar avea majorarea taxelor pentru populaţie şi firme. Asta este ceva ce nici companiile şi nici publicul nu ar suporta. Dar, ce am văzut din creşterea TVA în alte state, măsura se justifică pentru că toată lumea plăteşte, deci nu se poate evita. TVA-ul trebuie plătit şi la pâine şi la Ferrari. (…) Am văzut în alte state unde TVA-ul a crescut că preţurile au avansat o perioadă, dar pe urmă s-au stabilizat. Acest lucru înseamnă că producătorii şi comercianţi bunurilor au suportat o parte din majorare şi nu au transmis mai departe către consumatorii pentru că a început competiţia şi am văzut multe oferte”, a spus Diosi.
El nu este îngrijorat de creşterea TVA întrucât consideră că acesta este cel mai normal mod în care se soluţionează problema veniturilor bugetare.
„Impozitarea veniturilor este un joc periculos”, a mai spus şeful OTP Bank România.
