Dobânzile la depozitele plasate (ROBID) şi atrase (ROBOR) pe o zi au coborât joi, la 1,71 – 2,21%, pe fondul excesului de lichiditate din piaţa interbacară.
„Dobânzile pe piaţa interbancară au început să scadă abrupt de la începutul anului. Ratele la depozitele de o zi sunt acum la cel mai redus nivel de la începutul crizei şi de trei ori mai mici decât la mijlocul lui noiembrie 2011. Dobânzile pe termene mai lungi au scăzut de asemenea cu un punct procentual. C ea de-a doua reducere a dobânzii de politică monetară operată de BNR a determinat o schimbare a aşteptărilor pe piaţa interbancară. În prezent, cei mai mulţi participanţi pe piaţă se aşteaptă la continuarea reducerii de dobândă, de aceea dobânzile au scăzut cu mai mult decât cele 0,5 puncte procentuale cât reprezintă tăierea dobânzii la BNR”, a declarat Ciprian Mihai, şeful departamentului piaţă valutară şi derivative din cadrul Volksbank.
Vlad Muscalu, analistul ING Bank, este de părere că scaderea ratelor de dobanda este determinată în principal de practica unui număr restrâns de bănci de a finanţa statul bazându-se pe lichiditatea oferită regulat de banca centrală.
Totodată, el crede că presiunea descendentă asupra ratelor a apărut odată ce au fost efectuate cheltuieli publice de proporţii în luna decembrie, banii proveniţi indirect de la banca centrală ajungând astfel în piaţa intebancară.
Aceeaşi ipoteză este susţinută şi de Georgiana Constantinescu, analist Credit Europe Bank.
„Acest exces de lichiditate poate fi temporar, fiind generat şi de plăţile efectuate la buget în ultima luna a anului 2011, plăţi care nu au fost încă absorbite în sistem. Oricum, ţinând cont de materializarea unui puternic trend dezinflaţionist, banca centrală are loc pentru continuarea politicii de relaxare a politicii monetare, care se va transpune şi in evoluţia cotaţiilor la dobânzile de pe piaţa interbancară”, a spus Georgiana Constantinescu.
Potrivit analistului ING Bank, mişcarea descendentă este amplificată de băncile care au fost mai reticente în a-şi refinanţa datoria suverană în ritmul rapid şi la randamentele „straniu” de scăzute, care se pare ca au fost agreate de un grup restrâns de bănci.
Vlad Muscalu spune că ratele de dobândă în scădere par să nu fi pus presiuni de depreciere pe moneda naţională, probabil datorita faptului ca BNR a demonstrat anterior că poate să intervină pentru susţinerea unui curs stabil.
„BNR a aratat clar că nu favorizează o volatilitate accentuată a cursului de schimb. Leul şi-a creat astfel o reputaţie de monedă stabilă şi abandonarea acestui tipar, chiar dacă ar fi vorba de o apreciere, s-ar putea să aibă şi un efect contrar – iar banca centrală a indicat în trecut ca asociează deprecierile cu riscuri la adresa stabilităţii financiare”, a spus Vlad Muscalu.
Unii dealeri sunt de părere că, mai nou, banca centrală este interesată să ţină o piaţă ordonată pe titlurile de stat şi foloseşte alte mijloace pentru a tempera deprecierea monedei naţionale.
„Spre deosebire de alte pieţe emergente, piaţa valutară locală este şi a fost monitorizată atent de banca naţională, pentru a preveni volatilitatea excesivă. Dacă privim istoric, banca centrală a reuşit destul de bine să atenueze fluctuaţiile mari ale monedei. Din acest motiv fluxurile speculative nu au aceeaşi amplitudine comparativ cu pieţele regionale. Dacă presiunile pe cursul de schimb vor creşte e posibil să vedem ca şi în trecut o ajustare a lichidităţii pentru a preveni acest lucru”, a afirmat Ciprian Mihai.
Şeful departamentului piaţă valutară şi derivative din cadrul Volksbank spune că reducerea dobânzilor la lei nu pare să fie o evoluţie conjuncturală, pe termen scurt, de aceea este de aşteptat ca scăderile recente de pe piaţa interbancară să fie încorporate în strategiile de preţ ale băncilor.
„Primii afectaţi vor fi clienţii mari, de exemplu investitorii instituţionali sau marile companii, care au acces indirect la piaţa interbancară prin intermediul instituţiilor de credit. Abia într-o a doua fază vor fi vizate dobânzile oferite pentru economiile populaţiei”, a spus Ciprian Mihai.
