„Din cele circa 670 de milioane de euro care reprezintă valoarea contractului, doar aproximativ 120 de milioane reprezintă plata aeronavelor, restul fiind suportul logistic – care ar fi fost acelaşi chiar dacă am fi cumpărat avioane noi. Prima plată va fi făcută în cursul anului viitor, restul tranşelor fiind anuale, timp de cinci ani, efortul bugetar fiind astfel mai mic”, a arătat ministrul Dobriţoiu.
El a spus că statul român va mai cheltui circa 52 de milioane de lei pentru modernizarea infrastructurii şi aproximativ 100 de milioane de euro pentru înarmare.
„Modernizarea infrastructurii va mai costa circa 52 de milioane de lei, iar pachetul de înarmare circa 100 milioane. Şi aici trebuie precizat că pachetul de înarmare ar presupune aceleaşi costuri, indiferent de tipul aeronavelor pe care le-am achiziţiona, ori de faptul că ar fi în uz sau noi. Fără armament, avionul de luptă nu poate fi folosit, la fel cum trebuie privit şi programul de instruire a piloţilor. În forţele aeriene ale oricărui stat, aeronava de luptă înseamnă triada avion-pilot-armament, la care se adaugă în mod necesar infrastructura de aerodrom specifică”, a explicat Corneliu Dobriţoiu.
Ministrul a afirmat că aeronavele, care sunt modernizate la standardul Block 40, vor intra în dotarea Armatei României după anul 2016, iar pregătirea piloţilor se va face în două etape: prima în Portugalia şi a doua în SUA. Aeronavele au resurse de zbor, în medie, de 4.500 de ore fiecare, ceea ce înseamnă că perioada de exploatare, spune ministrul, va fi de minimum 20 de ani.
„Dacă nu am fi luat această decizie acum, am fi fost în pericol de a nu ne mai fi putut îndeplini misiunea de poliţie aeriană, obligaţie pe care ne-am asumat-o în momentul aderării la NATO. Asta pentru că avioanele MiG 21 LanceR îşi epuizează resursele de zbor, proces care se întâmplă deja, sunt multe avioane care deja au fost retrase, dar vârful de sarcină se va consuma gradual, începând cu anul 2013. Menţinerea în serviciu a MiG-urilor se află deja în zona în care costurile operării lor sunt mai mari decât beneficiile, pentru că un avion care se apropie de sfârşitul vieţii presupune eforturi mai mari pentru păstrarea în parametrii de zbor”, a completat Dobriţoiu.
Ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobriţoiu, a adăugat că soluţia apelării la alte state NATO pentru asigurarea securităţii spaţiului aerian al României, similară celei utilizate de Ţările Baltice, ar fi fost ”inacceptabilă” pentru ţara noastră.
„În primul rând, la momentul aderării la NATO, ţara noastră s-a angajat să-şi asigure Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană (SLPA). Ori, nicicând în istoria Tratatului, vreun stat care şi-a asumat o astfel de obligaţie nu a cerut Alianţei sau altui stat să-i asigure serviciul de luptă. De altfel, costurile, în cazul în care o terţă ţară ar asigura SLPA pentru România – ţara de graniţă a UE şi NATO, ar fi uriaşe (pe lângă costurile de operare ar mai trebui plătite costurile de pregătire, diurnă şi alte drepturi salariale pentru piloţi etc). Nota bene: Ţările Baltice nu aveau forţe aeriene la momentul aderării la NATO, deci situaţia lor nu este comparabilă cu a noastră, care riscam să pierdem această importantă categorie de forţe, în lipsa unei decizii, fie ea şi în al doisprezecelea ceas, cum este cea de acum”, a mai spus Dobriţoiu.
