România înregistra în al doilea trimestru din 2006 o creştere economică anuală de 8%. În acel moment, revenirea industriei printre motoarele de creştere economică reprezenta o noutate, după aproximativ patru ani în care acest indicator nu avusese o evoluţie prea bună.
Un an mai târziu, Institutul Naţional de Statistică (INS) anunţa că în intervalul aprilie-iunie, economia creştea cu 6%. Analiştii spuneau atunci că aprecierea leului din ultimii trei ani a afectat competitivitatea industriei, ceea ce a dus la încetinirea economiei.
În al doilea trimestru din 2008, produsul intern brut înregistra un avans de 9,6%. Per ansamblu, după primele şase luni ale acelui an, produsul intern brut al României avansa cu 8,8%. Sectorul serviciilor, care aducea aproape 50% din PIB, a susţinut creşterea economiei din primul semestru, cu o contribuţie de 3,8% la avansul PIB. Un aport important a revenit atunci şi construcţiilor, cel mai dinamic segment, cu o influenţă de 2,2%.
La doar un an distanţă, in intervalul aprilie-iunie 2009, economia Romaniei scădea cu 8,7% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul unui declin masiv în sectorul construcţiilor şi în consum. La nivelul blocului comunitar, economia pierdea 4,8%, în timp ce în zona euro produsul intern brut se comprima cu un procent similar.
Niciunul dintre cele 17 state din zona euro care au raportat date către Eurostat nu a înregistrat în trimestrul al doilea al anului trecut creşteri ale economiei faţă de aceeaşi perioadă din 2008.
Pentru 2010, estimarile variază. Fondul Monetar Internaţional mizează în acest an pe o creştere a economiei româneşti de 0,8%. Însă pentru 2011, FMI se aşteapră ca România să înregistreze cea mai bună performanţă economică din Europa, cu o creştere a PIB-ului de 5,1%.
Agenţia de rating Moody’s şi-a îmbunătăţit la începutul anului estimările legate de creşterea economiei româneşti în 2010, la 2,3%, faţă de prognoza din luna octombrie 2009, de 1,2%. Coface consideră că economia României ar putea înregistra o revenire modestă, cu un avans aproximativ de 1% în 2010, după contracţia de circa 7% din 2009. Exportul şi creşterea producţiei industriale vor reprezenta pe termen scurt principalele motoare de creştere.
EVOLUŢIA PRODUSULUI INTERN BRUT Estimări PIB 2010
Intervalul aprilie – iunie (T2)
2006 + 8% FMI 0,8%
2007 +6% Moody’s 2,3%
2008 +9,6% Coface 1%
2009 -8,7%
Sursa: INS Sursa The Money Channel
Citeşte FMI ar putea revizui în jos prognoza PIB pentru 2010 – scenariul optimist este creştere zero
Inflaţia
În ceea ce priveşte inflaţia, aplicarea din luna mai 2006 a taxei pe viciu a scumpit ţigările cu 9% si bauturile alcoolice cu doar 0,5%, desi patronatul din domeniu anunta cresteri de preturi de 30%. Astfel, inflatia anualizata ajungea în mai 2006 la 7,26%, in crestere usoara fata de minimul istoric de 6,92% atins in aprilie.
Un an mai târziu, inflaţia anuală se situa la 3,81%. Tot atunci, INS estima că chiriile locuintelor au crescut in luna mai cu 93% fata de aprilie, la nivel national.
Pentru 2007, Banca Nationala (BNR) avea o tinta cuprinsă în intervalul 3%-5% si estima o inflatie de 3,7% in decembrie. Însă, la sfârşitul anului, preţurile de consum înregistrau o creştere de peste 6,5%. Mai mult, în mai 2008, inflaţia anuală a urcat la 8,46%.
Datele oficiale arătau că cele mai importante scumpiri au fost inregistrate de alimente si combustibili. Un an mai târziu, rata anuala a inflatiei cobora, in mai, pentru a patra luna consecutiv, la 5,95%, pe fondul scaderii preturilor la marfurile alimentare.
BNR a stabilit pentru finalul lui 2010 o ţintă de inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual, prognoza de inflaţie fiind de 3,5%. Fondul Monetar Internaţional a majorat recent estimarea în ceea ce priveşte inflaţia din România în acest an, de la 3,6% la 4%.
INFLAŢIA
MAI 2006 7,26%
MAI 2007 3,81%
MAI 2008 8,46%
MAI 2009 5,95%
SURSA: BNR
Şomajul
Un alt indicator important pentru economia românească, şomajul, înregistra în mai 2006 o rată de 5,5% în raport cu populaţia activă totală, în timp ce cu un an înainte, în aceeaşi lună, raportul era de 5,6%. INS anunţa atunci că numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 14.700 faţă de mai 2004, la 481.200 de persoane.
În aceeaşi lună din 2007, rata şomajului se situa la 4,1% iar numărul total al şomerilor scăzuse cu peste 30.500 de peroane. Rata anuală a şomajului a continuat să scadă şi se situa în mai 2008 la 3,8%, însă un an mai târziu, acest indicator urcase la aproape 6%. Astfel, numărul şomerilor se situa în mai 2009 la peste 526 de mii de persoane, nivel maxim al ultimilor trei ani şi două luni.
În prezent, România este singura ţară, din grupul ultimelor zece state care au aderat la Uniunea Europeană, care estimează o scădere a şomajului în acest an, restul guvernelor preconizând cifre mai mari în 2010 faţă de 2009. Şi asta în ciuda apariţiei semnelor unei redresări în economia globală.
Potrivit proiecţiilor guvernamentale din cadrul programelor de convergenţă şi stabilitate, şomajul în cadrul celor zece state este estimat să urce la 9,5% în acest an, în creştere faţă de 2009, avansul a acestui indicator fiind luat în calcul de toate guvernele din acest grup, cu excepţia României.
Potrivit programului de convergenţă al României pentru perioada 2009-2012, Guvernul se aşteaptă ca numărul de şomeri să scadă în acest an, după ce la sfârşitul lui 2009 rata şomajului ajunsese la 7,8%. Astfel, de la creşteri peste potenţial, la scăderi dramatice, economia românească încearcă acum să depăşească o criza care a răvăşit multe economii puternice.
Majoritatea analiştilor consideră că anul acesta ar trebui să vedem o revenire a indicatorilor economici. Totuşi, există şi sceptici. Pe de altă parte, analiştii sunt de acord asupra unui aspect. Nu vom mai vedea prea curând creşterile pe care le înregistram acum 2-3 ani.
RATA ŞOMAJULUI
Evoluţie 2006 – 2009
MAI 2006 5,5%
MAI 2007 4,1%
MAI 2008 3,8%
MAI 2009 5,8%
SURSA: INS
