Într-o decizie uimitoare şi fără precedent, Curtea Supremă din Colorado l-a eliminat marţi pe fostul preşedinte Donald Trump de pe buletinul de vot din statul Colorado pentru anul 2024, hotărând că acesta nu este un candidat eligibil din cauza „interdicţiei de insurecţie” prevăzută de al 14-lea amendament, transmite CNN.
Decizia de 4-3 va fi suspendată până la 4 ianuarie, în aşteptarea apelului lui Trump la Curtea Supremă a SUA, care ar putea soluţiona problema pentru întreaga naţiune.
Decizia Curţii Supreme a statului se aplică doar în Colorado, dar hotărârea istorică va zgudui campania prezidenţială din 2024. Oficialii electorali din Colorado au declarat că această chestiune trebuie să fie soluţionată până la 5 ianuarie, care este termenul legal pentru stabilirea listei de candidaţi pentru alegerile primare republicane programate pentru 5 martie.
„Preşedintele Trump nu a incitat pur şi simplu la insurecţie”, a scris majoritatea în opinia nesemnată.
„Chiar şi atunci când asediul asupra Capitoliului era în plină desfăşurare, el a continuat să îl susţină cerându-i în mod repetat vicepreşedintelui (Mike) Pence să refuze să îşi îndeplinească datoria constituţională şi sunându-i pe senatori pentru a-i convinge să oprească numărarea voturilor electorale. Aceste acţiuni au constituit o participare evidentă, voluntară şi directă la insurecţie”, se mai arată în document.
„Concluzionăm că dovezile de mai sus, a căror mare parte a fost necontestată la proces, au stabilit că preşedintele Trump s-a implicat în insurecţie”, a adăugat opinia.
„Eforturile directe şi exprese ale preşedintelui Trump, timp de mai multe luni, prin care şi-a îndemnat susţinătorii să mărşăluiască spre Capitoliu pentru a împiedica ceea ce el a caracterizat în mod fals ca fiind o presupusă fraudă asupra poporului acestei ţări au fost în mod incontestabil evidente şi voluntare”, au mai stabilit judecătorii.
În plus, instanţa a respins pretenţiile lui Trump privind libertatea de exprimare, scriind: „Discursul preşedintelui Trump din 6 ianuarie nu a fost protejat de Primul Amendament”.
Ratificat după Războiul Civil, cel de-al 14-lea Amendament spune că oficialilor care depun un jurământ de susţinere a Constituţiei le este interzis să mai ocupe funcţii viitoare dacă „s-au implicat în insurecţie”, însă formularea amendamentului este vagă, nu menţionează în mod explicit preşedinţia şi a fost aplicat doar de două ori din 1919.
Toţi cei şapte judecători de la Curtea Supremă din Colorado au fost numiţi de guvernatori democraţi. Şase dintre cei şapte au câştigat ulterior alegeri de menţinere în funcţie la nivel de stat. Cel de-al şaptelea a fost numit în 2021 şi nu s-a confruntat încă cu alegătorii.
Campania lui Trump promite că va face apel „rapid
Staff-ul de campanie al lui Trump a declarat marţi că va face „rapid apel” la decizia Curţii Supreme din Colorado.
„Curtea Supremă din Colorado a emis în această seară o decizie complet eronată şi vom depune rapid un apel la Curtea Supremă a Statelor Unite şi o cerere concomitentă de suspendare a acestei decizii profund nedemocratice. Avem încredere deplină că Curtea Supremă a SUA va decide rapid în favoarea noastră şi va pune în sfârşit capăt acestor procese antiamericane”, a declarat Steven Cheung, purtătorul de cuvânt al campaniei lui Trump, într-un comunicat.
Aliaţi ai fostului preşedinte s-au declarat uimiţi de decizia Înaltei Curţi din Colorado de a-l elimina pe Trump de pe buletinul de vot al statului în 2024, au declarat surse pentru CNN.
În timp ce staff-ul de campanie al lui Trump a declarat că se pregăteşte pentru orice rezultat înainte ca judecătorul de fond să concluzioneze că interdicţia nu se aplică preşedinţiei, echipa fostului preşedinte şi-a exprimat încrederea că instanţele superioare se vor pronunţa în favoarea lor.
În urma deciziei, Trump, favorit la nominalizarea republicană la preşedinţie, şi-a atras sprijinul unor membri ai Congresului, precum şi al cel puţin unui alt candidat republican la preşedinţie.
Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, a criticat decizia instanţei de stat într-o declaraţie, calificând-o drept „nesăbuită”.
„Hotărârea de astăzi prin care se încearcă descalificarea preşedintelui Trump de pe buletinul de vot din Colorado nu este altceva decât un atac partizan subţire voalat. Indiferent de afilierea politică, fiecărui cetăţean înregistrat pentru a vota nu ar trebui să i se refuze dreptul de a-l susţine pe fostul nostru preşedinte şi pe individul care este lider în fiecare sondaj al alegerilor primare republicane”, a transmis Johnson, un aliat de lungă durată al lui Trump care a susţinut candidatura fostului preşedinte în 2024.
„Avem încredere că Curtea Supremă a SUA va lăsa deoparte această decizie nesăbuită şi va permite poporului american să decidă cine va fi următorul preşedinte al Statelor Unite”, a mai afirmat el.
Candidatul republican la preşedinţie Vivek Ramaswamy, între timp, a calificat decizia drept un „atac real la adresa democraţiei” şi o „interferenţă în alegeri”. El a promis că se va retrage din alegerile primare ale Partidului Republican din Colorado dacă nu i se va permite lui Trump să se înscrie pe buletinul de vot.
„După ce a încercat toate trucurile din carte pentru a-l elimina pe preşedintele Trump din cursa electorală, establishmentul bipartizan foloseşte acum o nouă tactică pentru a-i interzice să mai ocupe vreodată o funcţie: al 14-lea amendament”, a postat Ramaswamy pe X.
Campania lui Trump a trimis rapid un e-mail de strângere de fonduri către susţinători, atacând decizia ca fiind o interferenţă electorală şi cerând donaţii pentru „a se alătura luptei”.
Trump neagă orice abatere în ceea ce priveşte ziua de 6 ianuarie şi a denunţat procesele intentate în baza celui de-al 14-lea Amendament ca fiind un abuz al procesului juridic. El este pus sub acuzare la nivel federal şi statal în legătură cu încercările sale de a anula alegerile din 2020 – şi a pledat nevinovat.
Hotărârea vine în timp ce un apel similar este în curs de soluţionare în Michigan, unde Trump a avut de asemenea câştig de cauză. El a respins contestaţiile împotriva celui de-al 14-lea Amendament în mai multe state-cheie, în timp ce contestatarii au promis că vor continua să lupte în instanţe, potenţial chiar şi după alegerile prezidenţiale din 2024, dacă va câştiga.
