Tribunalul Bucureşti a admis, luni, excepţiile ridicate de avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu referitoare la neregularitatea actului de sesizare a instanţei.
În 12 noiembrie, procurorul de şedinţă nu a putut combate argumentele apărării, astfel că instanţa a dat termen 10 decembrie, „pentru a da posibilitatea parchetului de a pregăti apărarea şi a formula concluzii în raport de excepţia invocată privind neregularitatea actului de sesizare”.
În 10 decembrie, s-au reluat discuţiile, instanţa amânând pronunţarea asupra excepţiilor invocate de inculpat, prin apărătorul ales, pentru luni, 17 decembrie, când judecătorul a decis în favoarea apărării.
Decizia tribunalului poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.
În 24 septembrie 2012, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au trimis în judecată pe Sorin Ovidiu Vîntu – aflat în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate într-o altă cauză, respectiv pentru spălare de bani (două fapte) şi instigare la delapidare.
Cercetările finalizate în prezentul dosar penal au ca şi fundament de plecare cercetările efectuate de către organele judiciare în dosarele penale referitoare la devalizarea Fondul Naţional de Investiţii (FNI), Banca Agricolă (BA), Banca de Investiţii şi Dezvoltare – BID şi Banca Română de Scont, aşa cum au fost completate după infirmare, a precizat Parchetul instanţei supreme într-un comunicat de presă.
„În urma analizei asupra actelor de urmărire penală efectuate, parte dintre ele finalizate prin pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au stabilit punctele de convergenţă, care se situează pe următoarele paliere: activităţile ilicite au fost derulate prin intermediul societăţilor comerciale membre ale Grupului „Gelsor” (Gelsor SA, SOV Invest SA, Imobiliar Network SA, Vîntu Sorin Ovidiu Company SRL, Gelsor IT SA etc.), deţinute şi administrate, prin persoane interpuse, de Vîntu Sorin Ovidiu; principalul beneficiar al sumelor de bani constituite în prejudicii aduse bugetului de stat şi/sau companiilor având capital de stat a fost Vîntu Sorin Ovidiu; succesiunea faptelor de natură infracţională cercetate în dosarele penale are o consistenţă internă puternică, redată atât prin congruenţa metodelor şi persoanelor avute în vedere, cât şi prin dependenţa faptelor de contextul creat prin diverse mijloace de Vîntu Sorin Ovidiu”, susţin procurorii.
Analiza actelor acestor dosare penale a evidenţiat împrejurarea că faptele au fost cercetate în dosare separate, ceea ce a condus la ignorarea aspectelor temporale şi de cauzalitate ale acestora, precum şi a congruenţelor evidente între modalităţile de acţiune şi persoanele învinuite sau inculpate.
Potrivit probelor administrate în cauză, Sorin Ovidiu Vîntu, după luna aprilie 2003 şi până în prezent, cunoscând că suma de 23.572.104 de lei, echivalentul a 6.765.234 de dolari la data prăbuşirii Fondului Naţional de Investiţii provine din săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI, a dobândit, deţinut şi folosit bunuri imobile, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.
„Analiza coroborată a probelor demonstrează că Vîntu Sorin Ovidiu a cunoscut în permanenţă despre comiterea faptelor de înşelăciune comise în frauda investitorilor FNI şi a acţionat cu intenţie directă pentru a putea beneficia în mod concret de sumele de bani provenite din săvârşirea acestor infracţiuni, pentru ca apoi, prin multiple operaţiuni economice şi juridice, să ascundă banii astfel obţinuţi”, spun procurorii.
Totodată, procurorii arată că „este de domeniul evidenţei” faptul că Sorin Ovidiu Vîntu „a avut reprezentarea împrejurărilor esenţiale ale cauzei” şi a acceptat faptul că prin acţiunile sale va contribui la ascunderea infracţională a sumelor de bani devalizate din FNI, „în scopul îmbogăţirii fără justă cauză”.
„Este evident, deoarece stabilirea poziţiei subiective a învinuitului Vîntu Sorin Ovidiu rezultă cu prisosinţă din derularea faptelor şi identificarea principalului şi adevăratului beneficiar al sumelor fraudate din Fondul Naţional de Investiţii – FNI”, explică procurorii.
Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Sorin Ovidiu Vîntu, mai susţin anchetatorii.
Sorin Ovidiu Vîntu este condamnat definitiv la un an de închisoare pentru şantajarea omului de afaceri Sebastian Ghiţă, primind într-un alt dosar o condamnare de doi ani de detenţie pentru favorizarea lui Nicolae Popa, fugit după prăbuşirea FNI şi întreţinut de Vîntu în Indonezia. Nicolae Popa a fost adus în ţară, unde execută pedeapsa de 15 ani de închisoare pentru fraudarea FNI.
