Dosarul Revoluției din decembrie 1989 a fost trimis la Curtea de Apel București. Așa a decis vineri instanța supremă, hotărârea fiind definitivă. În acest dosar sunt judecați între alții Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu.
„În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 – 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00 – 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.
În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”, anunțat vineri Înalta Curte de Casație și Justiție, citat de Hotnews.
Președintele asociației 21 decembrie 1989, Teodor Mărieș, a explicat la RFI ce înseamnă decizia instanței supreme în dosarul Revoluției: ”În urmă cu o lună, la termenul din dosarul așa-numit generic Revoluției, că de fapt este doar bucata de după 22 decembrie, până în 30 decembrie, instanța supremă a ridicat excepția calității, dacă este constituțional să judece Curtea Supremă sau Curtea de Apel acest dosar. De fapt, să vorbim în termeni simpli, este vorba de calitatea lui Ion Iliescu și a tuturor celor din echipă care au preluat, echipa Frontului Salvării Naționale, care au preluat, așa-zis preluat puterea, după 22 decembrie, dacă era președinte sau era un simplu cetățean, care-și arogase această funcție de președinte și sigur, ceilalți, vicepreședinți, prim-ministru și așa mai departe. Curtea Supremă a stabilit că nu sunt competenți ei și asta spune că de fapt Ion Iliescu și întreaga camarilă care a dat lovitură Revoluției, începând cu seara lui 22 decembrie, prin toate ordinele și subordonările pe care le-a făcut și mă refer aici la Miliție, Securitate, pe care le-a subordonat Consiliul Militar Superior, respectiv Armatei, toate ordinele pe care le-au dat au fost ilegale, pentru că ei nu aveau de fapt nici o calitate”.
Teodor Mărieș acuză întârzierile din dosarul Revoluției: ”Ce nu mi se pare în regulă este faptul că au avut nevoie de 30 de ani, ca să stabilească cine este competent să-i judece pe acești indivizi”.
Jurnalistul Ramona Ursu a comentat:
”Gata, a “rezolvat” Înalta Curte dosarul “Revoluției”, l-a trimis la Curtea de Apel București, pe motiv că Ion Iliescu nu a avut atribuții de președinte, iar Gelu Voican Voiculescu nu a avut atribuții de viceprim-ministru. Deși ambii au avut aceste roluri, în perioada 22 decembrie – 30 decembrie 1989. Prin urmare, dosarul nu mai e de competența Curții Supreme, după ce niște ani aceeași Curte Supremă a zis că e de competența ei.
Urmează alți ani până când dosarul va ajunge la Curtea de Apel București (e un camion de acte acolo), până când va fi verificat în camera preliminară, până când judecătorul va înțelege ceva, dacă va înțelege. Și abia apoi, poate, dar nimic nu e sigur, va începe judecata. Dacă vor mai și trăi cei acuzați de crime împotriva umanității. Respectiv Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.
Lașitate, ticăloșie și pensii speciale. Asta e justiția din România.
“În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989 orele 16.00- 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale şi, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat, în perioada 22 decembrie 1989 orele 1600 – 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.
În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate, în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competenţa după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curţii de Apel Bucureşti competenţa de soluționarea a cauzei în primă instanță”. (Înalta Curte de Casație și Justiție)”.
În noiembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca dosarul Revoluției din 1989 să se întoarcă la Parchetul Militar, pentru mai multe probleme din rechizitoriu. În august 2022, Parchetul Militar a retrimis în instanță dosarul Revoluției din 1989.
Dosarul Revoluţiei fusese trimis în instanţă de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părţi civile.
