În opinia sa, ultimele date privind evoluţia creditului nu reflectă realitatea, pentru că reprezintă internalizări ale împrumuturilor anterior externlizate.
„Evoluţia creditului în sens pozitiv are o explicaţie dezolantă, în sensul că nu e aşa. E vorba de portofolii externalizate şi apoi reinternalizate”, a adăugat Drăgulin.
În octombrie, creditul neguvernamental din România a crescut în cel mai rapid ritm lunar din ultimele nouă luni, de 1,2%, iar rata anuală de creştere a reînceput să urce, după 12 luni la rând de declin, arată ultimele date publicate de banca centrală.
Nivelul actual al provizioanelor nu este nici pe departe supradimensionat
„Asocierea provizioanelor în standarde contabile trebuie să se facă în raport cu pierderile efective, care trebuie acoperite. Munca noastră sugerează că provizioanele nu sunt nici pe departe supradimensionate, atât din perspectiva actuală a creditelor neperformante, cât nici din proiecţia de nerambursare, care indică faptul că nivelul datoriei la risc este deja neacoperit de provizioane”, a afirmat Drăgulin.
El a adăugat că insistenţa în privinţa reanalizării provizioanelor „este dificilă de asumat”, însă a menţionat că există unele clarificări ce pot fi aduse în cadrul de reglementare pentru o mai bună aliniere la standardele Uniunii Europene, măsuri ce pot elibera din provizioane.
Pe de altă parte, preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, consideră că provizioanele „consderabil mai mari” decât pierdierile asumate de bănci duc la un cost „nejustificat de mare”.
„Factorul cel mai important care influenţează creditul este accesul la lichidităţi. Dacă provizioanele sunt considerabil mai mari decât pierderile pe care ni le asumăm, atunci rezultă un cost nejustificat de mare, iar dacă adăugăm la costul riscului şi costul reglementării, costurile de creditare cresc. Cred că ar fi bine să ne dăm seama că orice cost din sistemul bancar e la finalul zilei la client şi cu cât plăteşte mai mult, cu atât se simte mai presat”, a spus van Groningen.
Conform declaraţiilor preşedintelui Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, băncile au cerut în ultimele luni Băncii Naţionale a României (BNR) reducerea perioadei de provizionare la creditele clasificate ca îndoielnice sau în pierdere, la scurt timp după ce acestea au fost restructurate, şi şi-au îmbunătăţit, astfel, calitatea.
În prezent, băncile sunt obligate să constituie provizioane pe toată perioada de creditare, în condiţiile în care trebuie să păstreze creditul în aceeaşi clasă de risc, chiar dacă acesta a fost restructurat, a explicat şeful ARB.
„Suntem într-un impas în ce priveşte reglementările actuale pentru provizioane. Una dintre cele mai delicate solicitări pe care am făcut-o băncii centrale se leagă de problema provizioanelor versus restructurarea creditelor”, a spus Gheţea.
El a menţionat că, respectând standardele româneşti de contabilitate, băncile fac provizioane pentru a acoperi în proporţie de 100% împrumuturile ce au ajuns în clasele de risc îndoielnice sau pierdere, iar bancherii cer astfel băncii centrale alinierea la standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), prin care băncile pot scoate creditul respectiv din clasele de risc menţionate.
De asemenea, Gheţea a declarat marţi că ARB consideră sistemul actual, care prevede provizionarea pentru titlurile de stat la final de an, este neadecvat, pentru că ar putea descuraja băncile să investească în astfel de instrumente.
„Sistemul de provizionare actual pentru titlurile de stat este neadecvat şi destul de departe de ce se întâmplă (în realitate). E un mecanism nu prea bine testat şi neindicat. Nu e bine să descurajăm sistemul bancar să facă investiţii în titluri de stat”, a afirmat Gheţea.
El a adăugat că asociaţia băncilor a propus băncii centrale revizuirea sistemului actual pentru constituirea provizioanelor. „Suntem preocupaţi, pentru că în acest an au fost mult mai multe emisiuni de titluri de stat şi tot mai multe bănci au cumpărat astfel de titluri”, a subliniat Gheţea.
