Câţiva dintre oficialii europeni s-au întâlnit la Luxemburg pentru a discuta situaţia dificilă în care se găsesc două dintre statele zonei euro ce au avut nevoie de asistenţă financiară: Irlanda şi, în special, Grecia.
Cele două ţări au cerut ca dobânzile cerute de finanţatorii externi să fie reduse, pentru ca presiunea asupra deficitelor şi datoriei publice să se estompeze.
Vineri, zvonurile potrivit cărora Grecia ar urma să părăsească zona euro şi să se întoarcă la vechea monedă –drahma – au agitat pieţele financiare şi costurile de finanţare ale statului au ajuns la niveluri record – dobânda la obligaţiunile pe 5 ani de 22%.
Asta s-a adăugat unei alte serii de speculaţii referitoare la o posibilă resructurarea a datoriei, situaţie în care deţinătorii de bonduri greceşti ar fi suferit pierderi.
“Comisia este în favoarea unei reduceri a ratei. Comisia este împotriva restructurării datoriei”, spune un purtător de cuvânt al comiarului european pentru afaceri economice Olli Rehn.
Grecia a mai beneficat de o reducere de 1 pp la dobândă în luna martie. Ministrul german de finanţe Martin Kotthaus, prin vocea purtătorului său de cuvânt, spune că “nu există discuţii privind extinderea perioadei de rambursare a împrumutului sau despre reducerea dobânzii pentru Grecia”, potrivit Reuters.
Nemţii au negat şi că s-au purtat discuţii despre ieşirea din zona euro a elenilor.
George Papaconstantinou, ministrul finanţelor greceşti, prezent şi el la întâlnirea de la Luxemburg, a spus că investitorii nu cred că statul se poate împrumuta de pe pieţele financiare din anul următor, aşa cum era prevăzut în planul întocmit de FMI şi UE. Va avea nevoie de altă sursă din care să ia cele 27 miliarde de euro de care are nevoie anul viitor.
Jean-Claude Juncker, preşedintele grupului miniştrilor de finanţe ale celor 17 ţări din zona euro, declara că există un consens că Atena va avea nevoie de un al doilea bailout.
“Credem că Grecia are nevoie într-adevăr de un nou program de ajustare”, a declarat acesta după întâlnirea de vineri de la Luxemburg.
Reuters scrie că, potrivit unei surse apropiată de discuţii, una din variantele vehiculate este aceea ca fondul european de ajutor de urgenţă nou-înfiinţat ar putea cumpăra bonduri greceşti de pe piaţa primară anul viitor, la schimb cu un nou colateral.
Analiştii sunt convinşi că Atena va trebui să îşi reducă substanţial datoria publică de 150% din PIB printr-o rescadenţare a maturităţilor, obţinerea unor dobânzi mai mici şi prin convingerea investitorilor să accepte pierderi, în locul unui default haotic.
