Îngrijirea bolnavilor şi, în acelaşi timp, o bună afacere. Multe spitale din Germania se află în faţa acestei provocări. Casele de asigurări nu mai plătesc de multă vreme perioada de spitalizare, ci actul medical în sine. Criticii susţin că numărul operaţiilor este prea mare. Pentru a-şi creşte veniturile, clinicile fac analize peste analize pacienţilor care le trec pragul, scriu cei de la Deutsche Welle.
Conform OECD, Germania se situează pe locul doi după Austria, la numărul de investigaţii şi intervenţii medicale. În privinţa vizitelor la cardiologie şi a operaţiilor la şold, Republica Federală ocupă chiar primul loc. Modificările demografice şi progresul în medicină nu justifică situaţia. „Ar trebui să ne punem întrebarea şi dacă nu cumva e o situaţie descurajantă”, crede ministrul federal al sănătăţii, Daniel Bahr.
Situaţia financiară a spitalelor din Germania s-a înrăutăţit. „Sub rata inflaţiei, tarifele pentru intervenţii medicale chiar s-au micşorat”, susţine Dr. Boris Augurzky de la Institutul pentru cercetarea economiei din oraşul Essen. Numărul spitalelor care ies în pierdere a crescut de la 16% la o treime. „În 2011, 13% din acestea erau în pericol să dea faliment. Bani pentru investiţii nu sunt. Specialiştii apreciază că pentru investiţii ar fi necesare 15 miliarde de euro”, afirmă Dr. Augurzky.
Se cere o reformă
Germania are prea multe spitale. Chiar dacă între 1995 şi 2011 numărul acestora a fost redus de la 1600 la 1121, tot e prea mult: „Ţările vecine se descurcă excelent cu mai puţine”, susţine Augurzky. Pentru a evita falimentul, din ce în ce mai multe spitale se asociază. Astfel, peste 60% din clinici au ajuns să facă parte dintr-un lanţ cu cel puţin două-trei astfel de instituţii.
Pachetele de servicii medicale par a fi cheia succesului în cazul concernului Rhön Klinikum AG. La nivel naţional, Rhön deţine 54 de spitale cu 43.000 de angajaţi. În 2006 a achiziţionat spitalul universitar Gießen&Marburg. Este singura clinică universitară particulară din Germania. Acţionar majoritar este concernul Rhön (95%) în timp ce landul Hessa deţine 5% (partea de cercetare şi educaţie). În noua achiziţie, Rhön Klinikum AG a investit o jumătate de miliard de euro.
Investiţia trebuie recuperată aşa încât concernul a început să facă restructurări. Deşi în ultimul an au fost desfiinţate aproximativ 220 de posturi, la orizont se conturează noi disponibilizări – cu precădere în administraţie şi contabilitate. Pentru personalul păstrat, volumul de muncă a crescut considerabil, iar orele suplimentare sunt la ordinea zilei. „Dar nu poţi compara un spital cu o firmă obişnuită. În spital sunt trataţi oameni bolnavi, iar sănătatea acestora are prioritate”, susţine Klaus Hanschur, din partea consiliului de administraţie al Rhön AG.
Statul sare în ajutor
Pentru a sprijini activitatea spitatelor, ministrul federal al sănătăţii, Daniel Bahr, a promis că va majora fondurile pentru anul viitor cu 1,1 miliarde de euro. În ciuda crizei euro, Germania nu se confruntă cu probleme. Visteria statului e plină, la fel şi buzunarele caselor de asigurări medicale. Însă nimeni nu ştie să răspună la întrebarea: ce se întâmplă din 2015 încolo?
