Compania germană vrea scumpirea gazelor şi-şi motivează cererea prin costurile de distribuţie şi furnizare suportate şi neacoperite din ultimii doi ani care s-ar ridica la 700 de milioane de lei. Potrivit E.ON numai pentru acoperirea acestora ar fi nevoie de o majorare cu 15 procente a preţurilor.
Suplimentar, mai spun germanii, 2010 va aduce o scumpire de 20% a gazelor din import. Reprezentanţii Gazprom au anunţat, însă, că vor majora preţul gazelor către Europa doar cu un procent cuprins între 7 şi 9%. Un alt factor de natură să influenţeze preţurile vine de la Parlament care a hotărât ca fabricile să primească gaze doar din producţia internă până în octombrie anul viitor, mai spune E.ON. O asemenea măsură înseamnă că rămân mai puţine gaze din producţia locală, mult mai ieftine, pentru consumatorii casnici, fapt ce ar duce, de asemenea la creşterea preţurilor.
În realitate, însă, consumul de gaze a scăzut cu circa 25% în acest an, astfel că ponderea importului s-a diminuat la circa 15%. Pentru că producţia internă a devenit suficientă, Parlamentul a hotărât ca fabricile cu statut intreruptibil să primească doar gaze din intern pentru a le ajuta să depăşească contextul economic nefavorabil.
Consumatorii casnici plătesc gazele la un preţ de coş în care proporţia import – producţie locală variază în funcţie de sezon. În medie, ponderea coşului este de 30% import şi 70% producţie locală.
România are un consum anual de circa 17 – 18 miliarde de metri cubi de gaze. Cea mai mare parte din distribuţia şi furnizarea de gaze este un joc în doi între GDF SUEZ şi E.ON.
