Ministrul a făcut acest apel vineri, la Poiana Braşov, la închiderea Proiectului pentru Învăţământ Rural.
„Suma este imensă, circa un miliard de euro. Soluţia este să se implice şi primăriile, prin resursele pe care le au, pentru că primăriile sunt proprietarele de drept ale unităţilor de învăţământ“, a declarat ministrul.
Ecaterina Andronescu a precizat că o mare greşeală a fost făcută de Guvernul Tăriceanu în 2008, când au fost deschise multe şantiere fără a exista criterii clare de deschidere a acestora.
„Sunt peste 4.300 de şantiere în tot sistemul. De ce spun că nu au existat criterii? Pentru că întotdeauna aveam în vedere ce perspectivă de acoperire cu elevi are şcoala, ce grad de uzură are, astfel încât pe măsură ce avem resurse să ţinem seama şi să creştem numărul şcolilor implicate“, a mai spus ministrul Educaţiei.
Potrivit sursei citate, totul a pornit de la existenţa unor „înţelegeri neoficiale“ între autorităţile locale, inclusiv inspectoratele şcolare şi firmele care au câştigat licitaţiile pentru respectivele lucrări, în spatele acestor lucrări neexistând hotărâri de Guvern prin care să fie asigurate resursele financiare pentru aceste lucrări.
O altă greşeală făcută, în opinia ministrului Ecaterina Andronescu, care a generat alte dificultăţi financiare, este legată de de transferul unor clădiri şcolare către inspectorate, reparaţiile fiind făcute de acestea pentru clădiri care, de fapt, aparţin patrimoniului primăriilor.
Ecaterina Andronescu a prezidat vineri, în Poiana Braşov, şedinţa de închidere a Proiectului pentru Învăţământ Rural, desfăşurat între 2003 şi 2009, proiect finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României, prin care au fost perfecţionate 60.000 de cadre didactice care îşi desfăşoară activitatea în mediul rural.
Proiectul a costat 90 de milioane de dolari (60 de milioane de la Banca Mondială şi 30 de la Guvern), 80% dintre cadrele didactice care lucrează în şcolile din mediul rural participând la cursuri de perfecţionare. Ministrul a precizat că aceste cadre didactice fac de acum parte din rândul celor calificate şi nu vor fi incluse între cele care vor trebui să părăsească sistemul de învăţământ în urma restructurărilor care vor fi făcute.
„Cei care au fost cuprinşi în acest program nu intră în sistemul celor necalificaţi, ei au fost calificaţi. Numărul cadrelor didactice necalificate s-a diminuat foarte mult, anul trecut fiind de circa 12.000 de necalificaţi care au avut contract de muncă pe o perioadă determinată de un an. La 31 august au expirat aceste contracte, posturile au devenit libere şi pot fi astfel restructurate“, a explicat Ecaterina Andronescu.
Proiectul pentru Învăţământ rural s-a desfăşurat pe o perioadă de şapte ani, fiind considerat de ministrul Educaţiei drept cel mai reuşit proiect realizat cu Banca Mondială în sistemul de învăţământ românesc. A fost dezvoltată componenta formare şi perfecţionare a profesorilor şi sistemul de mentorat, dar au fost şi asigurate condiţii minime pentru funcţionarea şcolilor din mediul rural prin dotările cu materiale de predare şi învăţare, îmbunătăţindu-se, în acelaşi timp, relaţia dintre şcoală şi comunitatea locală. Ministrul a dat asigurări celor prezenţi că acest proiect va continua şi în viitor, fiind solicitate deja inspectoratelor şcolare proiecte pentru obţinerea de fonduri europene.
„Este perioada în care se depun proiecte strategice pe fonduri europene Am cerut inspectoratelor să depună proiecte, să fie cel puţin 22 de proiecte pe inspectorate şi casele corpului didatic astfel încât să multiplicăm prin fondurile structurale proiectul pentru dezvoltarea învăţământului rural“, a mai spus Ecaterina Andronescu.
