Banca centrală a Bonsiei estimase o creştere economică de 6% în 2008, dar ulterior a revenit în coborâre asupra datelor, aşteptând o creştere a PIB-ului de 5,5%.
Milinovic a declarat că industriile de procesare şi comerţ au avut cea mai mare contribuţie la creşterea economică, generând 15,1%, respectiv 13,6% din PIB. Sectorul administraţiei publice a generat 10% din PIB, în timp ce piaţa imobiliară a adus 9,5%.
PIB-ul pe cap de locuitor a atins 6.435 mărci, a mai spus Milinovic. Asemenea altor state din Europa de Est, Bosnia a fost nevoită să implementeze măsuri de austeritate pentru a face faţă crizei economice globale.
Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a aprobat luna aceasta un acord stand by de 1,57 miliarde dolari pentru Bosnia, se aşteaptă ca economia statului să se comprime cu 3% anul acesta, pentru ca mai apoi să stagneze în 2010.
Pentru a primi banii necesari pentru temperarea deficitului de cont curent de 8,5% din PIB, sau 1,7 miliarde dolari, Bosnia nu are altă opţiune decât să implementeze o serie de reforme sociale dure, potrivit declaraţiilor de la finalului lunii iunie ale ministrului bosniac de finanţe.
Letonia, România, Ungaria, Ucraina şi alte ţări din regiune au cerut sprijinul FMI, după ce aversiunea globală faţă de risc şi blocarea creditării au îngreunat accesul la capital.
