Analiştii spun însă că economia subterană ar putea fi un factor pozitiv pentru cea reală, fiscalizată, deoarece previne o deteriorare mai accentuată a indicatorilor sectoriali şi de consum.
„Cred că economia subterană este destul de mare în SUA. Fie că vorbim despre munca la negru sau despre imigranţii ilegali, este foarte mare”, comentează Alexandre Padilla, profesor de economie la Metropolitan State University din Denver, Colorado, citat de CNBC.
Astfel, se estimează că activitatea economică nefiscalizată din SUA a totalizat anul trecut 2.000 de miliarde de dolari, potrivit unui studiu efectuat de economistul Edgar Feige de la Unversity of Wisconsin-Madison.
„În mod normal, ai de-a face cu economii subterane în locuri precum Brazilia sau în sudul Europei. Însă având în vedere situaţia de pe piaţa muncii şi incertitudinea din economie, nu este o surpriză că a crescut şi aici, în Statele Unite”, spune Laura Gonzalez, profesor de finanţe personale la Fordham University.
Potrivit estimărilor lui Friedrich Schneider, profesor la Universitatea Johannes Kepler din Linz, Austria, economia subterană din SUA s-a dublat ca cifră de afaceri faţă de nivelul din 2009, reprezentând în prezent aproape 8% din Produsul Intern Brut al ţării.
Totuşi, aceste estimări nu reprezintă un semnal de alarmă, subliniază analiştii, deoarece o bună parte din sumele astfel transferate ajung în retail, iar consumul populaţiei a crescut după recesiunea de acum 2 ani.
„Există cheltuieli de consuim pe termen scurt. Oamenii au bani chiar dacă nu au fost raportaţi, şi asta ajută economia. Însă pe termen lung, dezvoltarea economiei subterane reprezintă un semnal că avem nevoie de o schimbare”, a afirmat Gonzalez.
În mod normal, în Statele Unite, economia subterană este asociată cu activităţi ilegale, precum traficul de droguri. Însă mai recent, munca nefiscalizată a început să apară în domeniul servicilor personale sau gospodăreşti, precum bonele sau curăţenia în locuinţă.
„Este vorba despre locuri de muncă în zona de servicii, de la mici restaurante la grădinărit. Munca la negru poate fi întâlnită chiar şi în sectorul culturii şi artelor, în special în muzică şi divertisment”, spune David Fiorenza, profesor de economie la Villanova University.
Economia subterană a acaparat şi muncitori în construcţii, specialişti IT sau web designeri nemulţumiţi de veniturile obţinute la locul de muncă ocupat cu forme legale.
