Astfel, în materialul privind dezvoltarea Capitalei până în 2012 se arată că „oraşul a fost pentru prima oară menţionat în 1495 ca reşedinţă a domnitorului Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş”. Acesta eroare ar putea fi explicată prin inversarea unor cifre, fiindcă prima menţionare documentară a Bucureştiului datează, de fapt, din 1459.
Alte erori nu pot fi însă explicate decât prin copierea unor informaţii greşite. În planul edililor se arată că Bucureştiul a devenit capitala Ţării Româneşti în 1698, deşi istoria menţionează anul 1659. O altă aberaţie apare în legătură cu Alexandru Ioan Cuza, care a domnit între 1859 şi 1866, însă, în documentul municipalităţii, el apare ca ocupând această poziţie încă din 1848: „La 31 martie 1848, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat Legea Comunală, prin care Bucureştiul a fost declarat comună urbană a judeţului Ilfov”.
Tot în plan se spune despre Bucureşti că a devenit capitala României în 1877, deşi evenimentul s-a petrecut în 1862. Alte date greşite apar în legătură cu apariţia Universităţii Bucureşti (1861, în loc de 1864) şi a Băncii Naţionale a României (1858, în loc de 1880), iar oraşul Istanbul este scris, invariabil, Istambul.
