„Mai deschidem o cafenea, sunt copleşit”, declară Yannis Zois, cetăţen grec în vârstă de 46 de ani, coborând de pe bicicletă în faţa localului aglomerat de pe o stradă comercială din centrul oraşului Sofia.
Bărbatul, originar din insula Corfu din Marea Adriatică şi-a deschis prima cafenea la Sofia în urmă cu trei ani. Acum are deja trei.
Zois face parte dintre sutele de mici întreprinzători greci care s-au refugiat în Bulgaria de la începutul crizei.
„Am profitat de această nişă în loc să plec la Atena, o junglă unde în domeniul meu sunt în stare să se mănânce unii pe alţii”, explică acesta.
De profesie inginer electronist, Zois are afaceri în domeniul cafenelelor în Grecia, Italia şi Germania de 15 ani, lăsând fraţilor săi administrarea firmei de distribuţie din Corfu.
„Eforturile mele se contrentrează acum aici”, continuă el avansând ideea întoarcerii în Grecia, întrucât „în prezent este mai sigur aici”, chiar dacă, în opinia lui „nimic nu mai este sigur în Europa”.
Circa 3.800 de întreprinderi greceşti au fost înregistrate fiscal în Bulgaria din 2011, faţă de 2.100 în anul precedent, potrivit Agenţiei guvernamentale de resort. Înainte de criză însă, nu erau decat câteva sute.
„Interesul lor este legat de impozitele şi asigurarea socială mai reduse şi stabilitatea economiei”, explică aceasta.
În Bulgaria impozitul este de 10 la sută pentru întreprinzători, unul dintre cele mai mici din Europa. Capitalul necesar pentru înregistrarea unei întreprinderi este simbolic – un euro – iar mâna de lucru nu este nici pe departe atât de scumpă ca în Grecia.
„Chiar şi firmele fără probleme speciale preferă să se mute din cauza lipsei de securitate în Grecia”, explică Christos Mouroutis, antreprenor în domeniul imobiliar şi al energiei regenerabile.
Prezent în Bulgaria de 13 ani, acesta gestionează active în valoare de 250 de milioane de euro, fiind solicitat adesea pentru consultanţă de întreprinzători greci care intenţionează să îşi mute afacerile în Bulgaria.
„Unii îşi mută afacerile numai pe hârtie pentru a-şi reduce impozitele, alţii vin cu totul, în special în sectorul informatic”, explică acesta.
„În ceea ce priveşte industria, relocarea necesită mai mult timp. Întreprinderile sunt mult mai prudente în lipsa lichidităţilor”, adaugă el.
Zois, care are circa 50 de angajaţi în cele trei cafenele, este la rândul său contactat de antreprenori care vor să îşi înregistreze afacerile în Bulgaria.
În Grecia „impozitele sunt mari şi nu încetează să crească. Dacă le plătiţi, vi se va cere şi mai mult”, precizează el.
Prudent în ceea ce priveşte proiectele sale de viitor, el recunoaşte că Bulgaria nu este ţara ideală pentru investiţii: prea multă birocraţie, dar nu şi la fel de mulţi salariaţi motivaţi.
Grecia este în mod tradiţional printre cei cinci parteneri comerciali ai Bulgariei, unde un sfert din sectorul bancar este deţinut de băncile greceşti. După o scădere simţitoare în 2009, Bulgaria a reuşit în 2010 şi 2011 să readucă exporturile către Grecia la nivelul de dinainte de criză, de 1,5 miliarde de euro.
Anual, un milion de turişti greci vin în Bulgaria.
De altfel, din ce în ce mai mulţi cetăţeni greci profită de ratele dobânzilor la depozitele bancare pentru a-şi plasa economiile din Bulgaria, potrivit Ministerului bulgar de Finanţe.
Deşi criza din Grecia le aduce anumite avantaje, bulgarii urmăresc adesea îngrijoraţi evoluţia situaţiei în statul vecin.
„Profiturile pe care le-am putea atrage sunt infime faţă de avalanşa de efecte nedorite (pe care le-ar provoca) căderea Greciei”, precizează fostul ministru al Economiei, Traicio Traikov, în prezent director al unui centru de reflecţie în domeniul economiei.
Deşi empatizează cu protestatarii greci, jumătate dintre bulgari se tem că această criză din Grecia s-ar putea extinde în ţara lor, potrivit unui sondaj Gallup realizat în iunie.
