Eurogrupul reunit luni seara a aprobat un ajutor public pentru Grecia în valoare de 130 de miliarde de euro, urmând ca creditorii privaţi să şteargă 53,5% din datoria de 206 miliarde de euro a Greciei.
Miza acestui plan este reducerea datoriei ţării până la 120,5 din PIB până în 2020. În schimb, Grecia a acceptat un program multianual de austeritate şi de reforme structurale.
‘Problema cu toate rundele anterioare a fost că politica de austeritate exercită într-o asemenea măsură presiuni asupra economiei încât anulează toate beneficiile fiscale: veniturile scad, PIB-ul de asemenea, astfel încât raportul dintre datorie şi PIB doar se înrăutăţeşte’, estimează cunoscutul economist.
‘Avem acum o nouă rundă de austeritate, care, după cum se aşteaptă, nu va dăuna prea mult creşterii economice. Acesta este triumful speranţei asupra experimentului’, scrie Krugman pe blogul său găzduit de site-ul ziarului New York Times.
În opinia lui Krugman, recompensat cu Nobel în 2008, liderii europeni nu sunt pregătiţi pentru o alternativă reală în cazul Greciei – fie o asistenţă permanentă în loc de împrumuturi, fie ieşirea ei din zona euro, care ar trebui să conducă în cele din urmă la creşterea competitivităţii şi la o creştere economică accelerată.
Ambele variante sunt dezastruoase din punct de vedere politic şi la ele nu se va recurge la propriu decât în cazul în care nu va exista alternativă, concluzionează acesta.
