Sute de mii de persoane au fost evacuate din zonele de coastă ale Pacificului, iar seismul a determinat emiterea de alerte de tsunami pentru aproape toate ţările cu ieşire la Pacific. Însă toate aceste ţări, cu excepţia Japoniei, au ridicat duminică alerta.
La Concepcion, al doilea oraş ca mărime din Chile, situat la peste 400 de kilometri sud de Santiago, echipele de salvare încercau în zori să intre într-un imobil de 14 etaje prăbuşit, unde, potrivit primarului, se află 100 de persoane. Echipaţi cu detectoare de căldură, pompierii urcau pe blocurile de beton pentru a localiza supravieţuitorii. „Orele, timpul reprezintă variabilă critică pentru salvarea persoanelor care sunt în interior”, a declarat primarul Jacqueline van Rysselberghe.
Zeci de case din Concepcion au fost distruse, maşini au fost zdrobite, drumuri prăbuşite şi poduri distruse. Duminică dimineaţă, mai multe zeci de persoane au jefuit un supermarket din oraş.
În întreg Chile, numărul sinistraţilor este evaluat la două milioane. Oraşul Curico, aflat la 200 de kilometri sud de Santiago, a fost parţial distrus. „Circa 90% din centrul istoric este la pământ. Adică 60% din Curico”, a spus Marcelo Vasquez, un jurnalist al Radio Estacion Uno. Curico şi-a pierdut biserica tradiţională, multe dintre casele vechi, iar coasta, lovită de valuri gigantice, a suferit pagube importante.
Mai la sud, în portul Talcahuano, impactul tsunamiului a aruncat vapoare până în centrul oraşului. Lloca, situată la 130 de kilometri de Curico, a fost acoperită de un val imens. Cinci persoane şi-au pierdut viaţa, iar 11 erau date dispărute pe insula Robinson Crusoe, la 700 de kilometri de coastele chiliene.
În afara Chile, consecinţele seismului au fost resimţite în numeroase ţări din Pacific.
În Japonia, un tsunami de 120 de centimetri a ajuns duminică în portul Kuji, din nord-est. După aceea, autorităţile japoneze au scăzut nivelul de alertă de la „major” la „normal”. Măsura vizează trei prefecturi din Aomori, Iwate şi Miyagi, la nord de Honshu, cele mai expuse la riscul de valuri seismice majore.
În cele trei prefecturi, 320.000 de persoane au primit ordin de evacuare din zonele de coastă şi li s-a cerut să se strângă în şcoli şi în clădirile publice, unde au fost depozitate pături, apă şi hrană.
Duminică dimineaţă, Centrul american de monitorizare a tsunamiurilor în Pacific a ridicat alerta emisă cu o zi înainte, apreciind că „regiuinile de coastă care nu au fost afectate încă” nu vor fi nici în continuare.
În Rusia, valuri de până la doi metri au atins duminică arhipelagul Kurile, situat pe coasta Pacificului. Potrivit unui oficial de la centrul de alertă de pe insula Sahalin, Tatiana Ivelskaia, „100 de valuri provocate de seismul din Chile” ar putea ajunge în următoarele zile pe coastele Rusiei, la circa 18.000 de kilometri nord-vest de Chile.
În Filipine, mii de persoane au fugit din zonele de coastă, potrivit autorităţilor.
Valurile seismice au atins deja Noua Zeelandă, Australia, Polinezia franceză şi Hawaii, precum şi alte insule din Pacific.
Cu o magnitudine de 8,8 pe scara Richter, seismul care a afectat Chile a fost unul dintre cele mai violente înregistrate în lume în ultima sută de ani.
90% dintre victime şi-au pierdut viaţa în somn, surprinse în pat de cutremurul cu magnitudinea 8,8, potrivit Biroului chilian pentru situaţii de urgenţă (ONEMI).
„Forţa naturii a lovit din nou ţara noastră”, a declarat preşedintele Michelle Bachelet, care îşi încheie mandatul la conducerea acestei ţări cu 16 milioane de locuitori.
Epicentrul seismului, survenit la ora locală 3.34 (8.34 ora României) a fost localizat în ocean, la 90 de kilometri de Concepcion, al doilea oraş ca mările al ţării, având 500.000 de locuitori.
Autorităţile chiliene nu au încă un bilanţ precis al pagubelor, dar impactul valurilor a fost confirmat, în special în portul Talcahuano, unde vase de pescuit au fost aruncate pe uscat, potrivit imaginilor de televiziune.
Preşedintele Michelle Bachelet a survolat zona în cursul zilei de sâmbătă. „Nu pot fi cuantificate încă toate pagubele”, a declarat ea în cursul serii, într-un mesaj adresat compatrioţilor său.
Potrivit ministrului locuinţelor, Patricia Poblete, 1,5 milioane de case au fost avariate, dintre care 500.000 nu mai sunt, probabil locuibile.
La Santiago, seismul care a durat două minute, potrivit martorilor, a aruncat capitala în întuneric şi a scos pe străzi mii de chilieni înspăimântaţi, îmbrăcaţi în pijamele, fugind din casele unde mobila cădea.
Ore mai târziu, mulţi dintre ei refuzau să se întoarcă la domiciliile lor, speriaţi de cele 60 de replici resimţite în cursul zilei, dintre care şase cu magnitudinea peste 6.
Intrările pe autostrăzi s-au prăbuşit, faţadele mai multor imobile au fost avariate, a fost semnalat un incendiu, dar niciun edificiu mare nu a căzut.
„Infrastructura chiliană a rezistat”, a declarat ministrul lucrărilor publice, Sergui Bitar.
Aeroportul a fost închis pentru 24 de ore. Pista era intactă, dar terminalul de pasageri a fost avariat. Potrivit unor surse aeroportuare, acesta urma să fie deschis pentru zborurile comerciale abia după 72 de ore. Zboruri internaţionale provenind de la Paris sau Madrid au fost redirecţionate spre Buenos Aires.
În pofida pagubelor, autorităţile chiliene au cerut comunităţii internaţionale să aştepte înainte de a trimite ajutor. „O asistenţă care ajunge fără să fi fost definit nu este de mare ajutor”, a declarat şeful diplomaţiei, Mariano Fernande, adăugând că Haiti ar putea avea mai multă nevoie de ajutor.
Mai multe organizaţii internaţionale şi-au propus ajutorul. Uniunea Europeană a oferit trei milioane de euro, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a anunţat că un ajutor al Naţiunilor Unite este disponibil, iar preşedintele american Barack Obama a spus că Statele Unite „sunt pregătite să ofere ajutor”.
Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional şi-au propus, de asemenea, concursul.
Seismul a fost mai violent decât cel cu magnitudinea 7 care a devastat Haiti în 12 ia nuarie, provocând moartea a 222.000 de persoane. Dar Chile, una dintre ţările cele mai dezvoltate din America Latină, este mai bine pegătită pentru a face faţă unui cutremur, în special prin normele de construcţie antiseismică.
