Între timp, o conductă de gaze din Egipt, ce aprovizioneză Israelul şi Iordania, a fost atacată de sabotori, potrivit agenţiei oficiale de presă Mena. Martori oculari au relatat că au văzut oameni mascaţi îndepărtându-se de gazoduct, în apropierea oraşului Arish, înainte ca două explozii să se facă auzite. Este al nouălea atac de acest gen pe care gazoductul îl suferă în acest an.
Luni este doar o primă etapă din procesul electoral din Egipt, care cuprinde mai multe faze şi se va desfăşura pe durata a trei luni. Urnele se deschid la ora locală 8.00, iar egiptenii vor trebui să aleagă pe cine trimit în cele două camere ale Parlamentului. Au de ales între zeci de partide politice (circa 40) şi mii de candidaţi independenţi (aproape 10.000).
Tot luni se fac zece zile de când mii de protestatari continuă să ocupe Piaţa Tahrir, locul unde s-au născut revoltele ce au dus, în februarie, la demisia unuia dintre cei mai longevivi autocraţi ai lumii contemporane. Acum, demonstranţii cer – la Cairo, dar şi în alte oraşe – ca autorităţile militare care l-au înlocuit pe Hosni Mubarak la conducere să predea puterea unui guvern civil. Ei voiau ca aceasta să se întâmple înainte de alegeri.
Cel puţin 41 de protestatari au fost ucişi şi peste 2.000 răniţi în cele zece zile de proteste.
Totodată, au început să aibă loc demonstraţii, de mai mică amplaore, la care participanţii îşi exprimă sprijinul pentru conducerea militară interimară a ţării.
Şeful Consiliului Suprem egiptean, mareşalul Hussein Tantawi, a avertizat duminică, în ajunul alegerilor, că ţara se află la o răscruce, iar consecinţele vor fi „extrem de grave”, dacă nu se ajunge la rezolvarea crizei. „Fie reuşim – politic, economic şi social -, fie consecinţele vor fi extrem de grave şi noi nu vom permite aceasta”, a spus Tantawi.
El le-a cerut celor mai cunoscuţi – pe plan internaţional – candidaţi de la alegerile prezidenţiale, Mohammed ElBaradei (fostul şef al AIEA) şi Amr Moussa (fostul şef al Ligii Arabe), să sprijine numirea noului prim-ministru, Kamal Ganzouri, în vârstă de 78 de ani, care nu se bucură de o simpatie unanimă, fiind asociat cu o figură a fostului regim. El a mai fost premier în timpul lui Mubarak.
Mareşalul Tantawi a spus că armata va asigura securitatea la alegeri şi a reiterat că votul se va desfăşura, în ciuda protestelor, aşa cum era programat. Votul va determina cine va avea controlul în Parlamentul care va alege o comisie de 100 de membri ce va avea ca sarcină să scrie o nouă Constituţie.
Trei scrutine separate vor avea loc până în martie.
Prima etapă a alegerilor se va desfăşura până la 10 ianuarie şi vizează alegerea celor 508 membri ai Adunării Poporului, camera inferioară.
Între 29 ianurie şi 11 martie vor avea loc alegerile pentru camera superioară, Consiliul Shura, care are 108 membri.
Două treimi din membrii ambelor camere sunt aleşi în sistem proporţional, bazat pe liste propuse de partide. Cealaltă treime este aleasă pe liste individuale, într-un sistem cu majoritate absolută, în care fiecare candidat are nevoie de peste 50% din voturi.
Dacă nimeni nu are această majoritate, se organizează un al doilea tur.
Provinciile egiptene au fost împărţite în trei grupuri şi votează la date diferite. Apoi, la mijlocul anului viitor sunt programate alegerile prezidenţiale. Analiştii se tem că rata de participare la vot nu va fi foarte ridicată. Procedura de vot este complexă şi nu a fost acordat prea mult timp pentru campania electorală, aşa că este neclar câţi oameni vor participa la vot, relatează BBC.
