Greve şi manifestaţii au fost semnalate miercuri în numeroase locuri, în special în Delta Nilului, în oraşe situate de-a lungul Canalului de Suez, dar şi la Cairo şi Alexandria.
Conflictele de muncă s-au intensificat în ultimele zile, cu excepţia zilei de marţi, când s-a sărbătorit ziua de naştere a profetului Mahomed.
Sectorul bancar a fost de asemenea perturbat, Bursa din Cairo va rămâne închisă cel puţin până duminică, 20 februarie, iar sute de angajaţi ai aeroportului internaţional continuau să ceară ameliorarea condiţiilor de lucru, fără a opri însă activitatea ansamblului aeroportuar.
După ce suspendaseră duminică mişcarea lor grevistă, angajaţii filaturii de bumbac din oraşul Mahallah al-Koubra, cea mai mare fabrică din Egipt, au reluat protestele, cerând creşterea salariilor şi ameliorarea condiţiilor de muncă, la o zi după ce Consiliul a avertizat faţă de consecinţele „dezastruoase” ale acestor mişcări sociale.
La Ismailiya, angajaţii serviciilor publice de irigaţii, educaţie şi sănătate au protestat în faţa sediului prefecturii, cerând creşteri salariale.
Acestei situaţii dificile i se adaugă criza din domeniul turismului, aflat într-un punct mort după declanşarea mişcărilor de protest în Egipt, la 25 ianuarie. Turismul aduce anual la bugetul ţării aproximativ 13 miliarde de dolari, reprezintă 6% din PIB şi oferă, direct sau indirect, 10% din locurile de muncă.
Marţi, armata s-a declarat „conştientă de condiţiile sociale şi economice pe care le traversează societatea”, explicând că „aceste probleme nu pot fi rezolvate dacă nu încetează mişcările greviste”. În acest context, organizaţia Fraţii Musulmani, cea mai influentă mişcare de opoziţie din Egipt, a dat asigurări că nu doreşte să obţină majoritatea parlamentară la alegerile legislative ce vor urma. La rândul său, numărul doi al mişcării, Mahmoud Ezzat, a afirmat că Fraţii Musulmani nu sunt interesaţi de putere şi vor prezenta candidaţi pentru toate circumscripţiile electorale.
Organizaţia Fraţii Musulmani este interzisă, însă tolerată în Egipt, atât timp cât, în actuala sa formă, Constituţia ţării interzice existenţa unui partid religios, iar crearea unui nou partid depindea până acum de o instanţă controlată de Partidul Naţional Democrat al lui Hosni Mubarak.
