România trece printr-o perioadă în care deficitul de precipitaţii este unul semnificativ, iar semnalele sunt în continuare că situaţia nu se va schimba. Acest an agricol va fi unul dintre cei mai secetoşi din istorie, spune directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu.
Conform estimărilor de specialitate, cele mai afectate culturi agricole sunt porumbul şi floarea-soarelui, în timp ce Moldova este regiunea atinsă cel mai grav de seceta pedologică extremă, cu cea mai redusă cantitate de precipitaţii din istorie, de 322,6 litri pe metru pătrat, în acest an.
„În acest an agricol Moldova este zona cea mai afectată. Dacă în anul agricol 2019 – 2020, cel mai recent an agricol secetos, în Dobrogea am înregistrat cea mai mică cantitate de precipitaţii din istorie, reprezentând valoarea cea mai coborâtă, de numai 229,2 litri pe metru pătrat, în acest an în Moldova înregistrăm cea mai coborâtă valoare, de 322,6 litri pe metru pătrat pătrat. Observăm nuanţele de galben ce caracterizează starea de secetă pedologică extremă în Moldova, în Dobrogea, în Bărăgan, nu în ultimul rând în Banat, în Crişana şi în Maramureş, dar şi areale din Câmpia Română sau în centru, cea mai mare parte a Transilvaniei”, a declarat Elena Mateescu într-un interviu pentru Agerpres.
Ea a precizat că deficitele cele mai mari de apă sunt în jumătatea estică a ţării, dar şi în partea de vest-nord-vest a ţării.
„În aceste regiuni, practic, analizăm cantitatea de precipitaţii de la 1 septembrie până în 17 iulie observăm, comparativ cu anul 2019 – 2020 că în cea mai mare parte a regiunilor cantităţile de precipitaţii în acest an sunt mai mici, exceptând de această dată Dobrogea, dar care şi în acest an are o cantitate de doar 50% din normalul perioadei analizate”, a spus Mateescu.
Cele mai afectate culturi agricole sunt cele de porumb şi de floarea-soarelui. Și la pomii fructiferi şi viţa-de-vie sunt probleme, însă sistemul radicular mult mai adânc, comparativ cu culturile de câmp, poate să asigure o uşoară revigorare în ceea ce priveşte consumul de apă, a afirmat directorul ANM.
Cu siguranţă, seceta de lungă durată care s-a prefigurat în acest an şi, din păcate, pentru ceea ce urmează în următoarele patru săptămâni, vor determina o nevoie acută şi pentru speciile pomii-viticole. La acest moment încheiem anul agricol la 31 august pe un fond de secetă puternică. Cu siguranţă, noul an agricol 2022 – 2023 va fi influenţat de un decalaj semnificativ al înfiinţării culturilor, având în vedere condiţiile mai puţin favorabile pentru pregătirea terenurilor din această perioadă, care ar trebui să înceapă cel puţin de la mijlocul lunii august, a mai spus Elena Mateescu.
