Iniţiativa face parte dintr-o campanie susţinută de politicieni membri ai Partidul Poporului Elveţian, cel mai mare din ţară, care încearcă să folosească temerile referitoare la criza financiară globală şi inflaţie pentru a inversa politica actualului guvern în privinţa aurului.
„Cred că va declanşa o anumită dezbatere privind aurul şi ar putea exista anumite presiuni pentru a accepta moneda paralelă. Dar nu va avea niciun efect asupra economiei. Este uimitor că există oameni care ar cumpăra milioane de astfel de monede”, a spus Gebhard Kirchgaessner, profesor de economie la Universitatea din St. Gallen.
Elveţia, care a devenit în 2000 unul dintre ultimele state care şi-au decuplat moneda de aur, nu este singurul loc în care este analizată schimbarea rolului aurului în contextul controversei privind implicarea statului în economie. În martie, Utah a devenit primul stat american care a legalizat pentru circulaţie monedele din aur şi argint, iar astfel de prevederi au fost luate în calcul în Montana, Missouri, Colorado, Idaho şi Indiana.
„Vreau ca elveţienii să aibă libertatea de a alege o monedă complet diferită. Sistemul monetar actual este susţinut de datorii – la rândul lor susţinute de nimic – şi vreau ca oamenii să-şi dea seama de asta”, a spus Thomas Jacob, promotorul iniţiativei.
O mare parte a entuziasmului privind aurul are legătură cu avansul de peste cinci ori al preţului în ultimul deceniu, la peste 1.500 de dolari pe uncie.
În SUA, legislaţia care permite circulaţia monedelor din aur este pur simbolică. Francul, însă, are un rol practic, de a oferi micilor investitori posibilitatea de a-şi proteja investiţiile faţă de incertitudinile globale, a spus Jacob.
Micii investitori se confruntă cu piedici în privinţa plasamentelor în aur, afirmă Jacob, care în prezent pregăteşte angajaţii departamentului de vânzări la Zurich Financial Services Group. Investiţiile în aur prin intermediul monedelor, lingourilor sau certificatelor necesită consultanţă profesionistă, iar cea mai mică monedă costă circa 100 de franci. Unul dintre noii franci de aur va avea, pe de altă parte, un conţinut de 0,1 grame de aur şi ar putea fi cumpărat pentru numai cinci franci (la cotaţia actuală).
Elveţia, cu o populaţie de 7,7 milioane, se situează pe poziţia a şaptea în lume după stocurile de aur, cu 1.040 tone, aproape la fel de mult precum China, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. Cele mai mari rezerve de aur din lume sunt controlate de SUA. În funcţie de cantitatea de aur pe cap de locuitor, Elveţia ocupă prima poziţie la nivel mondial, cu aur în valoare de 6.000 de dolari pe persoană, de două ori mai mult ca Libanul (3.000 de dolari), care se situează pe locul al doilea.
Partidul Poporului Elveţian intenţionează să înceapă, în august, strângerea de semnături pentru o iniţiativă legislativă în privinţa francului de aur. Formaţiunea politică cere ca banca naţională să oprească vânzările de aur, să repatrieze rezervele pe care le are în străinătate şi să nu permită ca aurul să ajungă la o pondere mai mică de 20% din activele instituţiei. Campania cere, de asemenea, retragerea Elveţiei din Fondul Monetar Internaţional.
Aprobarea legislaţiei ar necesita amendarea Constituţiei. Dacă o astfel de măsură ar fi respinsă, măsura ar putea fi supusă votului populaţiei probabil la mijlocul anului următor, a spus Jacob.
Dacă propunerea va fi acceptată, instituţiile financiare autorizate ar putea emite franci, folosind propria siglă pe o parte şi o emblemă uşor de recunoscut a francului elveţian pe revers. Procesul ar fi monitorizat strict de guvern pentru a se asigura respectarea cantităţii de aur şi autenticitatea, a afirmat Jacob.
Chiar dacă ar fi popularizate suficient, este puţin probabil ca noile monede să se afle în circulaţie comercială, întrucât volatilitatea cotaţiei aurului ar face o astfel de situaţie nepractică, potrivit MarketWatch.
