Companiile româneşti se plâng că întâmpină dificultăţi în încercarea de a obţine credite pentru dezvoltarea afacerilor. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a le îmbunătăţi situaţia?
Este foarte important ca România să se concentreze asupra construirii unei economii orientate spre export. România are un avantaj faţă de alte state din regiune, are o piaţă naţională mare. Sunt multe de făcut în acest moment. Dar cred că trebuie făcute mai multe eforturi pentru a sprijini în special companiile mici şi mijlocii. Trebuie ca aceste companii să aibă capital pentru a putea menţine muncitorii calificaţi şi a putea continua investiţiile.
Credeţi că în acest moment guvernul ar avea suficient spaţiu de manevră pentru a susţine o relaxare fiscală în favoarea companiilor?
Din nefericire, ca în mai toate ţările din regiune, criza a afectat negativ balanţa bugetară. Multe ţări aveau deja deficite, iar criza le-a adâncit. România nu este o excepţie. Există foarte puţin spaţiu de manevră pentru relaxare fiscală. Nu prea există măsuri inovative disponibile, pentru că ţintele prevăzute în acordul cu FMI şi UE sunt cele corecte şi trebuie atinse.
Numeroase companii spun că politicile pe care guvernul le-a implementat până acum le afectează în mod negativ afacerile. Cum aţi califica efectul politicilor fiscale din România asupra creşterii economice?
Nu cred că este prea mult de făcut. Dacă vrei să ai o creştere sănătoasă, susţinută în timp, trebuie să fii sigur că ai situaţia fiscală sub control. Cred că este, în esenţă, ceea ce a făcut guvernul român până acum. Sunt lucruri suplimentare care ar trebui făcute; dar când nu ai un guvern în funcţie, este foarte greu să le faci.
Criza guvernamentală a început chiar înainte de adoptarea Legii bugetului pe 2010 şi de implementarea unor măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Ar trebui să ne temem că România ar putea deraia de la traseul convenit cu FMI?
Cred că devine dificil ca ţintele stabilite în cadrul acestuia să fie atinse. Cred că ar fi bine să existe un guvern în funcţie, care să aplice reformele.
Consideraţi că suntem în pericol să ratăm ţintele de inflaţie şi deficit bugetar convenite cu Fondul Monetar Internaţional pentru 2009?
Se pare că sunt câteva probleme în atingerea acestor ţinte, din cauza incertitudinii la nivel politic. Cred că obiectivul principal este instalarea unui guvern.
Autorităţile române estimează că economia va reveni pe creştere “undeva între aprilie şi iunie 2010”. Totuşi, declaraţiile au fost făcute înainte de declanşarea crizei guvernamentale. Se poate menţine această estimare?
Credem că situaţia s-a stabilizat şi că anul viitor vom fi martorii unei creşteri; modestă, dar va fi vorba despre creştere.
Şi estimările BERD privind economia au fost făcute înainte de declanşarea crizei guvernamentale. Vă menţineţi previziunile?
Depinde de cât de mult va dura incertitudinea de la nivelul guvernului. Cu cât mai repede vom avea un guvern în funcţie, cu atât mai mari vor fi şansele ca estimările noastre să se adeverească.
Aveţi un scenariu negativ de lucru în acest moment?
Nu, nu avem un astfel de scenariu.
Care sunt greşelile pe care le-a făcut România în abordarea acestei crize economice?
Cred că, de fapt, România a făcut multe lucruri bune. Decizia de a încheia un acord cu Fondul Monetar Internaţional a fost una înţeleaptă. Situaţia economică s-a stabilizat. Sistemul bancar s-a stabilizat. Banca Centrală a luat câteva măsuri bune.
Ce ar trebui să înveţe România de la alte state din regiune – să zicem Ungaria – în ceea ce priveşte administrarea crizei şi a relaţiei cu Fondul Monetar Internaţional?
Cred că Ungaria este un bun exemplu despre cum să administrezi o criză precum aceasta. Au început devreme să abordeze situaţia fiscală şi cred că politicile pe care le-au adoptat i-au răsplătit. Economia s-a stabilizat în mod evident. Au ajuns în situaţia de a relaxa politica de dobândă monetară. Cred că Ungaria este cel mai bun exemplu despre cum să administrezi atât situaţia internă, cât şi relaţia cu Fondul Monetar Internaţional.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a admis ca sarcină principală a noului board al instituţiei adoptarea euro în 2014 sau 2015. Credeţi că o adoptare mai rapidă ar fi o soluţie pentru România? Care ar fi beneficiile? Care ar fi inconvenientele?
Cred că problema adoptării euro a devenit mult mai importantă pentru numeroase ţări şi este susţinută mult mai larg de populaţie. Dar cred că a încerca să intri prematur în zona euro nu ar fi o idee bună. Cred că este foarte important să urmezi toţi paşii pregătitori, să creezi o bază solidă pentru o aderare de succes. Sunt multe lucruri. Este nevoie de o industrie competitivă care să facă faţă presiunilor din zona euro. Este nevoie de construirea unei pieţe valutare solide, la nivel local. Este nevoie de construirea unui sistem financiar solid.
Aţi spus recent că împrumuturile acordate în valută – euro, franci elveţieni – au doza lor de nocivitate pentru economie.
Cred că băncile străine au avut rolul lor foarte important în sprijinirea creşterii economice. În România, spre exemplu, au contribuit mult la stabilizarea situaţiei în timpul crizei. Dar, de asemenea, ele au condus la unele dintre vulnerabilităţile pe care le-am identificat – foarte rapida creştere a creditului în unele ţări, de pildă, inclusiv în România. O creştere foarte rapidă a expunerii cursului de schimb. Aceste lucruri trebuie să fie luate în considerare atunci când se va construi un nou sistem financiar în regiune, şi în mod particular în România.
Aţi avansa nişte propuneri de politici pentru diminuarea creditului acordat în euro şi franci elveţieni?
Cred că trebuie luptat pe mai multe fronturi. Trebuie lucrat mai întâi la nivel macro; este nevoie de politici macroeconomice care influenţează direct piaţa valutară, precum inflaţia. Apoi trebuie lucrat la nivelul reglementărilor. Nu doar al celor aplicabile în România, ci şi al celor aplicabile în toate statele Uniunii Europene. Trebuie combinate măsurile luate la nivel naţional cu acelea luate la nivel comunitar.
Băncile-mamă s-au angajat faţă de Fondul Monetar Internaţionl şi Uniunea Europeană să îşi menţină expunerea în România şi să îşi sprijine unităţile locale. Cum apreciaţi efortul lor de până acum?
Unele bănci s-au conformat mai bine acestor angajamente, altele mai puţin bine. Dar dacă privim imaginea de ansamblu, dacă luăm în considerare că marile bănci au planuri importante de viitor în România, putem spune că lucrurile au stat aşa cum trebuia. Revin aici la o întrebare anterioară. Dacă vom construi un sistem financiar solid, o piaţă valutară solidă şi dobânzi pe termen lung, vom obţine un sistem bancar solid şi vom avea o bază bună pentru adoptarea euro.
CV
- A devenit economist-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în 2006
- Biroul pe care îl conduce în cadrul instituţiei este responsabil de elaborarea analizelor economice şi politice care stau la baza deciziilor băncii de a iniţia proiecte şi de a-şi defini strategia
- Anterior venirii la BERD, Berglöf a fost director al Stockholm Institute of Transition Economics (SITE)
