„Ar fi binevenită o iniţiativă de introducere a acestei taxe (claw-back – n.r.) în Codul Fiscal, astfel încât ea să fie protejată de modificări frecvente prin acea perioadă de aşteptare de şase luni prevăzută de Codul Fiscal, ce trebuie să treacă între orice propunere legislativă în domeniul fiscal şi intrarea ei în vigoare”, a precizat Milcev.
Reprezentantul Ernst&Young consideră că actuala taxă claw-back încalcă principiile fiscalităţii, deoarece transformă TVA din taxă neutră pentru o afacere, în sursă de cost.
„Spre deosebire de forma ei anterioară, taxa claw-back actuală pare să se aplice inclusiv la TVA colectat pe vânzări de medicamente, ceea ce încalcă principiile fiscalităţii enunţate în Codul fiscal (…). În plus, modul în care varianta actuală defineşte baza şi perioada de taxare creează confuzie atunci când este aplicată medicamentelor compensate livrate înainte de 1 octombrie 2011, dar achitate după 1 octombrie 2011, sub incidenţa noii reglementări. Teoretic, aceste livrări pot să cadă sub incidenţa taxei claw-back şi pe legislaţia veche şi pe legislaţia nouă şi, deci, pot fi subiectul unei duble taxări”, susţine Milcev.
Executivul a adoptat, la 21 septembrie, ordonanţa de urgenţă privind introducerea taxei claw-back pentru medicamentele a căror valoare se ridică peste bugetul alocat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Prin varianta revizuită a taxei claw-back, agenţii economici care vând medicamente trebuie să achite o taxă care să acopere integral depăşirea bugetului alocat consumului de medicamente. „Contribuţiile plătite de deţinătorii autorizaţiilor de punere în piaţă a medicamentelor adunate laolaltă trebuie să acopere întreaga sumă care depăşeşte bugetul medicamentelor alocat numai din fondul naţional de asigurări de sănătate şi din fondul Ministerului Sănătăţii”, a explicat ministrul Sănătăţii, Ritli Ladislau.
Contribuţia se plăteşte trimestrial, începând cu 1 octombrie, fiecare distribuitor achitând o sumă în funcţie de cota de piaţă deţinută.
Taxa claw-back se aplică tuturor medicamentelor compensate şi gratuite.
Industria farmaceutică din România ar putea suferi o pierdere de circa 842 de milioane de lei, ceea ce înseamnă o scădere a pieţei cu 30%, prin aplicarea noii taxe clawback, potrivit unui studiu de impact realizat de Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente (ARPIM).
