România se află încă într-o fază în care dezvoltarea economică este alimentată de îmbunătăţirea eficienţei producţiei, însă are potenţial pentru a recupera decalajele faţă de alte state mai avansate, precum Ungaria, Cehia şi Slovacia, pentru a face tranziţia în următorii ani la o dezvoltare economică bazată pe educaţie şi inovaţie.
„Vestea bună este că România are foarte mult potenţial pentru recuperarea decalajelor. Cât de repede va face acest lucru depinde de politicile interne pentru creşterea eficienţei în industrie şi pe termen lung de sectorul cercetare-dezvoltare şi învăţământul superior”, a declarat, într-o discuţie cu jurnaliştii, Birgit Niessner, analist-şef CEE Macro Research, Erste Group.
Evoluţia României şi a altor state din regiune depinde însă şi de contextul extern, de revenirea statelor din zona euro, a arătat Niessner.
Procesul de convergenţă economică nu este garantat, iar politicienii, atât cei români, cât şi cei de la nivel UE trebuie să acorde importanţa necesară inovaţiei, consideră analistul. De asemenea, fondurile europene pot asigura, în contextul investiţiilor străine directe mai slabe, susţinerea necesară pentru ieşirea din stagnare economică.
„Viziunea politică este importantă, dar o mare parte a efortului poate şi trebuie să vină din partea populaţiei: chestiunile relevante sunt alegerea studiilor tehnice şi economice – în general absolvirea studiilor superioare – spiritul antreprenorial şi cultura, evitarea emigrării specialiştilor, iar cel mai bine ar fi dacă românii cu calificare înaltă ar reveni în ţară şi şi-ar folosi cunoştinţele în companiile din România”, a spus analistul Erste.
România va începe în următorul deceniu procesul de tranziţie către faza de dezvoltare economică bazată pe inovaţie, însă are nevoie de poveşti de succes precum Dacia.
„Văd România devenind inovatoare în următorii zece ani dacă poveşti de succes precum Dacia pot fi repetate în alte sectoare (ale economiei, n.r.). (…) Dacia este reţeta succesului. Europa este unică în sensul că între economiile dezvoltate şi cele emergente se dezvoltă legături sofisticate de producţie şi comerciale. În alte regiuni ale lumii sunt transferate doar liniile de asamblare simplă şi producţia de nivel scăzut către ţările emergente, în timp ce în Europa Centrală şi de Est, investitorii străini au adus tehnologie nouă”, a declarat Niessner.
România are nevoie de mai multe persoane cu studii superioare, însă în linie cu nevoile companiilor locale.
De asemenea, ar fi necesară o cooperare mai bună între firmele private, activitatea de cercetare şi universităţi.
„Cred că fără o masă critică de ingineri, România nu va avansa”, a spus Niessner.
Între ţările din Europa Centrală şi de Est analizate de Erste, Cehia, Slovacia şi Polonia sunt primele în privinţa competitivităţii şi cunoaşterii, cu Ungaria în urma acestora.
România şi Serbia se află „pe acelaşi drum” notează Erste, dar mai au încă de îmbunătăţit eficienţa înainte de a deveni economii bazate pe inovaţie. Croaţia trebuie să devină mai competitivă pentru a-şi păstra nivelul relativ ridicat al veniturilor, în timp ce Turcia trebuie să facă trecerea la o economie bazată mai mult pe cunoaştere.
