Este Erste Liga. 100 de ani de hochei românesc

Photo of author

By Florian Petrică

Corona Brașov a câștigat Erste Liga. Evenimentul, absolut lăudabil, are o profunzime foarte generoasă. De fapt, Erste Liga este cea care a câștigat. Și chiar mai mult decât atât. Adevăratul căștigător este guvernul de la Budapesta. Într-un exercițiu de soft power foarte reușit. Erste va beneficia de mai multă expunere în România, fie și prin faptul că mulți vor fi aflat astfel că BCR este parte a furnizorului austriac de servicii financiare, Erste Group. Și asta, în pofida peisajului mediatic autohton, unde potrivit specificului atipic, nici măcar televiziunea publică nu a transmis finala.

Iar asta ar fi contat foarte mult. Pentru că performanța hocheiștilor brașoveni este deosebit de valoroasă. În primul rând, dacă luam în considerare entuziasmul creat în mod firesc în rândul micilor hocheiști din Cetate și din întreaga țară.

Triumf în Cetatea Brașovului
Corona a învins-o pe Ferencvárosi Budapesta cu 4-1 în meciul decisv de la Brașov și a câștigat finala cu 4-0, scor general.

Brașovul nu doar că a triumfat pentru prima dată, dar este prima echipă românească învingătoare, provenită din afara Harghitei. De la apariția competiției regionale din țara vecină, în 2008, HSC Csíkszereda a fost cea mai consecventă. Echipa de la Polul frigului este cea mai titrată echipă a ligii, cu patru titluri. Campioana de anul trecut este ACSH Gheorgheni.

De fapt, și Ferencvárosi a câștigat. Campionatul regional sponsorizat de grupul de la Viena poate fi considerat și campionat național. Întrucât prima echipă maghiară clasată în Erste Liga devine automat campioana Ungariei.

Soft Power
Erste Bank a devenit sponsor principal al competiției în 2018. Cu un an înainte s-a alăturat și clubul austriac Vienna Capitals. Înainte să se transforme într-o competiție exclusiv ungaro-română, liga a reunit și echipe din Serbia și Slovacia: HK Beograd și HC Nové Zámky.

Tot în 2018 aflăm că influența exercitată prin sport poate fi instrumentată și invers. Atunci guvernul de la Budapesta a plătit aproape 1.000.000 de euro pentru înscrierea echipelor DVTK și Budapest Akademia în Liga de Hochei a Slovaciei, potrivit presei slovace citate de atlatszo.hu.

În sensul consacrat, doar între 2013 și 2019 guvernul de la Budapesta a plătit aproximativ 70 de milioane de euro pentru academiile de fotbal din Transilvania, Slovacia, Voivodina, Ucraina, Slovenia și Croația, conform hotnews.ro. În ce privește exclusiv sportul românesc, finanțarea maghiară depășise 83 de milioane de euro în 2022, precizează index.hu, citat de romania.europalibera.org.

Dar hocheiul este un caz special. În 2010 hocheiul din Ținutul Secuiesc era în ruină. În 2016 a fost activată Academia de hochei, după o investiție în valoare de 3.000.000 de euro. Replica autorităților de la București a venit șapte ani mai târziu. Compania Națională de Investiții a început anul trecut construirea unui patinoar în valoare de 47 de milioane de euro, la Sfântu Gheorghe, în apropierea stadionului clubului de fotbal Sepsi, scrie gsp.ro.

Ținutul de gheață
Pe scurt, dacă în Ținutul Secuiesc existau deja 4 patinoare, CNI va construi aici încă 4. În timp ce în București, patinoarul Iulian Flamaromol, dărâmat în 2016, încă mai are de așteptat. În 2024. Ar fi trebuit să fie gata în trei ani.

La fel și hocheiul românesc. România a ratat calificarea la Jocurile Olimpice din 2026 și a fost la un pas de retrogradare în a treia grupă valorică a Cupei Mondiale. În pofida celebrării a 100 de ani de la intrarea în marea familie a Hocheiului Internațional, ca membru oficial.

Vorbind doar de hochei, harta operațiunilor Erste Bank, cu filiale în Europa Centrală și de Est, seamănă suficient cu cea a influenței maghiare în hocheiul din Bazinul Transcarpatic. Mai ales o parte a ei. Privită în detaliu, această parte seamănă suficient cu zona defrișărilor din Hargita și Covasna. Câți arbori tineri au crescut în loc, nu știm. Știm însă că in anii care au trecut, tinerii hocheiști români au ajuns în statul vecin, mai ușor decât a intrat România în Schengen.

Și la fel de bine știm că în orice strategie, oportunitățile apar aproape întotdeauna, doar ca urmare a slăbiciunilor din jur.