„Anul acesta s-a schimbat estimarea în plus. În câteva zile ieşim cu 1,7%, faţă de 1,5%, cu un impact parţial al agriculturii. S-ar putea să avem chiar mai mult în realitate. Este o calitate deosebită a producţiei, iar aceasta înseamnă valoare adăugată. Vom avea o reflectare a producţiei vegetale mai mare în PIB”, a spus Ion Ghizdeanu.
El a declarat că pentru anul viitor toate datele şi informaţiile arată că există o încetinire a creşterii economice în Europa, la principalele ţări partenere şi în acelaşi timp şi la noi. Ca urmare, CNP va realiza o revizuire a prognozei de 3,5% – 4%, care se regăsea în Strategia fiscală şi bugetară, iar palierul poate să fie cuprins între 2,5% şi 3,2%.
„Nu ne aşteptăm la influenţe deosebite pentru acest an pentru că avem compensări din producţia agricolă. Pentru anul viitor sunt semne de încetinire. Nu avem nicio evaluare de la Comisia Europeană. Noi putem compensa cu o absorbţie mai bună a fondurilor europene şi sunt optimist cu noul minister ca să compensăm încetinirea pe cererea externă pentru că, până la urmă, problema este cât va putea răspunde cererea internă din fonduri structurale, din investiţii publice, încetinirii din cererea externă. Aici este dilema şi încă trebuie să mai analizăm”, a mai declarat preşedintele CNP.
Acesta a precizat că s-a aşteptat luna august, care poate să ofere informaţii, aceasta fiind în general, în toţi anii, conjunctural mai redusă din punct de vedere al activităţii economice. Astfel, dacă reducerea este mai mare înseamnă că are şi elemente din climatul internaţional actual.
În ceea ce priveşte importanţa deschiderii unor proiecte miniere, şeful Comisiei de Prognoză a declarat că acestea pot avea încă din primul an o contribuţie la creşterea economică.
„Domnia sa (preşedintele României – n.r.) a anunţat că nu este numai proiectul Roşia Montană, că sunt şi alte proiecte miniere care se pun în funcţiune. Chiar şi lucrurile pregătitoare pentru deschiderea unor mine înseamnă investiţie. De fapt şi anul acesta am avut un plus din industria extractivă. Resursele interne, aici pun şi factorul uman, sunt foarte importante”, a mai spus Ghizdeanu.
