Sunt două variante: 1. „o restructurare blândă a datoriei Greciei- fără urmări majore asupra altor monede din regiune; 2. în varianta “mai drastică”, restructurarea ar putea duce la evoluţii dezordonate“, spun analiştii de la casa de brokeraj X Trade Brokers România (XTB).
Euro a pierdut 5,4% de la începutul lunii mai în faţa dolarului american, coborând în acelaşi timp la un minim istoric în faţa francului elveţian, spun statisticienii XTB.
FMI a avertizat ca îngrijorările privind datoria publică din unele state se pot extinde şi ar putea afecta atât ţările din Europa Centrală şi de Est.
De la începutul lunii, forintul ungar a pierdut 2,6% în faţa euro, în timp ce zlotul polonez a evoluat volatil, dar cu amplitudini limitate, pierzând 0,5% în acelaşi interval. Leul a fost în bună parte izolat faţă de îngrijorările vizând Grecia şi Portugalia în primul trimestru al anului, pe seama semnalelor că economia dă semne timide de revenire. Totuşi „scutul pare să slăbească, leul pierzând 1,2% în faţa Euro de când scenariul unei restructurări a datoriei în Grecia a căpătat mai multă credibilitate, în ultimele trei săptămâni“, remarcă analiştii XTB.
„ Leul, cu toate că oferă un randament apetisant, rămâne într-o zonă de risc. În cazul unei restructurări blânde a datoriei greceşti, ar putea fi vorba mai mult de un « frison » mai puţin sesizabil, dar o restructurare dură a acesteia ar putea aduce anumite deprecieri monedei naţionale, care rămâne încă relativ puternică în contextul dat“, consideră Victor Safta, directorul X TB România.
Începută în 2010 în legătură cu Grecia, mutându-se apoi înspre Irlanda şi Portugalia, teama pieţelor faţă de stabilitatea finanţelor publice a revenit în ultima vreme privind Grecia.
Deficitul public trebuie redus în continuare prin măsuri greu de suportat de către populaţie, iar povara datoriei – care depăşeşte 150% din PIB este văzută ca fiind nesustenabilă de către investitori.
Pieţele au început să vorbească astfel despre restructurare.
„ Varianta blândă ar însemna prelungirea scadenţelor pentru împrumuturile deja acordate. Unii oficiali europeni au părut de acord cu această variantă. Totuşi Banca Centrală Europeană s-a opus cu fermitate, ameninţând cu retragerea sprijinului acordat băncilor greceşti în această eventualitate. Cealaltă variantă, cea a unei restructurări «dure » ar însemna că cei care au împrumutat deja Grecia nu şi-ar mai recupera în intregime împrumuturile, iar o asemenea mişcare ar putea avea efecte negative importante asupra monedei europene», precizează Victor Safta.
Agenţia de rating Fitch a turnat gaz pe foc vineri, tăind ratingul Greciei cu trei trepte şi declarând că o prelungire a maturităţilor ar fi echivalată cu un default.
Problema zonei Euro este însă şi mai extinsă. Italia, care a evitat până de curând atenţia – nedorită – a speculatorilor în căutare de vulnerabilităţi, ar putea intra pe lista de preocupări a acestora. S&P a schimbat perspectiva de rating de la stabilă la negativă pentru Italia, păstrându-i ratingul A+. Deficitul public al ţării a fost de 4,6% în 2010, dar datoria a ajuns la 120% din PIB, de două ori mai mare faţă de limita acceptată de regulile UE.
Tulburările sociale
Incet încet se împlnesc profeţiile de anul trecut şi prinde contur peisajuzl unei hărţi a Europei frământate de mari tulburări sociale. După luptele de stradă din Grecia, acum urmează Spania. Politţia spaniolă a fost mai prudentă şi protestele care au umplut bulevardele Madridului şi Sevillei au fost în mare parte paşnice, deocamdată.
