Propunerea avea ca scop să permită imigranţilor legali veniţi din ţări din afara Uniunii Europene (UE) să obţină un permis de sejur şi de muncă printr-o singură procedură şi la un „ghişeu unic”.
Dar aceasta urma să nu se aplice muncitorilor sezonieri, muncitorilor detaşaţi, refugiaţilor şi muncitorilor independenţi, domenii acoperite de alte proiecte de reglementări europene.
În plus, Guvernele ar fi putut cere, de exemplu, un anumit nivel de cunoaştere a limbii, pentru a le oferi acces la educaţie şi formare profesională.
Aprobarea unei serii de amendamente prezentate de socialişti i-a condus, în final, pe conservatori, să voteze contra noii versiuni a propunerii, care a fost respinsă cu 350 de voturi la 306 şi 25 de abţineri.
Eurodeputatul francez de dreapta Veronique Mathieu, raportorul textului, a denunţat atitudinea deputaţilor liberali, care „nu au respectat acordurile încheiate”.
Ea i-a criticat, de asemenea, pe socialişti, care, în opinia ei, „se opun sistematic tuturor textelor care acordă drepturi muncitorilor străini”.
„Una dintre cele mai bune modalităţi de luptă contra imigraţiei ilegale şi muncii la negru este dezvoltarea acestor canale de imigrare legală, echilibrate şi care răspund nevoilor pieţelor noastre de muncă”, a pledat ea, exprimându-şi regretul faţă de respingerea textului, în contextul în care se contura un acord cu Guvernele ţărilor membre, după zece ani de blocaj.
Eurodeputaţi de stânga şi-au reafirmat opoziţia faţă de acest text, care „risca să reintroducă principiul ţării de origine”, potrivit căruia dreptul aplicabil unui muncitor va fi cel din ţara sa de origine şi nu cel al ţării în care s-a stabilit, a declarat socialista franceză Sylvie Guillaume.
Compatrioata sa ecologistă Helene Flautre a subliniat că acest proiect „propunea o viziune fragmentată a migraţiei legale, în care valoarea de piaţă a unui muncitor imigrant determină până unde se întind drepturile sale”.
