„Angela Merkel nu ar fi avut nicio şansă în politica din România, pentru că oamenii ar fi schimbat sigur postul din telecomandă atunci când ar fi văzut-o la televizor”, a afirmat Creţu, într-o dezbatere despre egalitatea de gen organizată de Institutul European din România.
Ea a spus că ar trebui solicitat comisiilor parlamentară şi a societăţii civile de revizuire a Constituţiei să aibă în vedere introducerea în noua lege fundamentală şi în noua lege electorală a unei cote obligatorii pentru reprezentarea femeilor în funcţiile publice.
„Dacă viitoarea Constituţie nu va corecta decalajul de gen, atunci ea nu va reflecta aspiraţiile a 52% din cetăţenii români, ale căror probleme sunt ignorate sau tratate periferic”, a declarat Corina Creţu, la dezbaterea „Egalitatea de gen: garanţie a creşterii economice şi a unei societăţi durabile”, organizată de Institutul European din România, cu ocazia Zilei Femeii.
Ea a arătat că rămâne de văzut în cadrul dezbaterilor organizate de cele două comisii dacă această cotă trebuie să fie „de 30% sau poate 40%”.
Creţu, vicepreşedinte pentru egalitate de gen al Grupului Socialist din Parlamentul European (PE), a subliniat că în Legislativul de la Bucureşti nivelul de reprezentare a femeilor este de numai 11,5%, iar în funcţiile alese din administraţia locală este de asemenea o reprezentare „dezamăgitoare”, o situaţie asemănătoare fiind şi în conducerile marilor companii.
De asemenea, ea a subliniat că în PE femeile reprezintă aproximativ 35%, iar forul legislativ al UE, precum şi Comisia Europeană recomandă nivel de reprezentare de cel puţin 30%, aceasta fiind singura cauză pentru care în delegaţia naţională de eurodeputaţi a României este o cotă de peste 30%.
Ea a arătat că sunt ţări europene în care s-a format în timp practica reprezentării cât mai egalitare a femeilor, dar şi ţări ca Franţa, Belgia, Slovenia, Spania care au prevăzute în legislaţie aceste cote obligatorii, dar şi sancţiuni pentru nerespectare – de la amendă până la invalidarea listelor de candidaţi.
Eurodeputatul social-democrat a evidenţiat că din cauza sistemului uninominal partidele din România au fost înclinate să promoveze candidaţi cu notorietate şi bani, ceea ce dezanvatajează femeile care fac carieră, de exemplu, în mediul universitar sau în medicină.
Ea a opinat şi că revenirea la sistemul electoral pe liste de partid ar putea favoriza o mai bună reprezentare a femeilor şi a avertizat că trebuie asigurate pe liste şi poziţii eligibile pentru femei, nu doar o prezenţă de faţadă, pentru că experienţa ultimelor scrutinuri din România arată că 20% din femeile care au candidat au şi obţinut mandatele.
