Executivul a căzut, iar Parlamentul l-a înlăturat printr-o moţiune de cenzură şi pe succesorul acestuia, după doar două luni, se arată într-o analiză a Reuters de vineri.
Alegătorii din Europa de Est pot tolera multe după dificultăţile comunismului. Dar acum politicienii care au impus austeritatea pentru a controla pieţele simt mânia lor.
‘Unele dintre aceste guverne sunt într-o stare permanentă de criză, în care premierii petrec mai mult timp în încercarea de a le menţine decât pentru a conduce de fapt statul’, a afirmat Otilia Simkova, analist la grupul de cercetare politică Eurasia.
Modelul de instabilitate politică se repetă, în diferite de grade, în fostele ţări comuniste ale aripii estice a UE. Deşi cele mai multe nu folosesc euro, criza datoriei din cel mai mare partener comercial şi bancar al lor s-a repercutat până departe.
Se ridică întrebări serioase privind modul în care aceste ţări, care trenează încă mult în urma majorităţii membrelor vestice ale UE, pot păstra bugetele într-o formă rezonabilă şi se pot apăra de atacuri ale pieţei în timp ce încearcă simultan să promoveze creşterea economică.
Unii au început să se întrebe dacă aderarea la UE – o rupere simbolică de trecutul dictaturii şi care părea să promită un viitor de prosperitate în creştere rapidă – a meritat efortul. Puţini cred că aderarea la Uniune a fost o greşeală, dar având în vedere că bogăţia pe cap de locuitor din România este de mai puţin de jumătate din media blocului – şi în pofida fondurilor de la Bruxelles pentru a o ajuta să recupereze -, este clar că beneficiile aşteptate nu s-au materializat încă.
În România, în ianuarie au izbucnit proteste împotriva austeriăţii, răsturnând guvernul de centru-dreapta care a redus salariile bugetarilor cu un sfert şi a crescut TVA-ul. Mulţi lucrători din sectorul privat au suferit reduceri chiar mai mari de salarii.
Soarta guvernelor din cel de-al doilea stat cel mai sărac din UE, unde salariul mediu lunar este de 350 de euro (460 dolari), este un avertisment şi pentru alţi susţinători ai austerităţii.
Cabinetul de centru-dreapta din Cehia a obţinut încrederea Parlamentului luna trecută, primind o nouă gură de oxigen, după ce ruperea unui partid de guvernământ minoritar a adus administraţia adeptă a austerităţii în pragul colapsului. Ar pierde cu siguranţă alegerile anticipate, notează Reuters.
Preferinţa guvernului pentru impozitele indirecte i-a lovit în special pe cei cu venituri mici, printre care şi pensionarii. Sindicatele au organizat luna trecută cea mai mare demonstraţie de la sfârşitul comunismului în 1989 şi plănuieşte mai multe proteste, aminteşte agenţia britanică.
Mai la nord, pe malurile Balticii, Letonia – care intenţionează să adere la euro în pofida crizei care continuă, dar care are cea mai mare rată a sărăciei din UE – a avut trei guverne în trei ani, iar alegătorii lituanieni par decişi să răstoarne cabinetul în alegerile din toamnă.
Guvernul din Slovenia, ţară membră a zonei euro, a fost demis de Parlament pe fondul unor certuri interne din coaliţie şi al unei incapacităţi de a implementa reformele care să ajute economia suferindă.
Slovacia, o altă membră a zonei euro, a pierdut un guvern pe fondul unei dispute privind fondul de salvare a monedei blocului. Chiar şi Polonia, singura ţară din UE care a reuşit să evite recesiunea în ultimii patru ani, îşi propune să crească treptat vârsta de pensionare şi să reducă unele pensii.
Vizitând România în aprilie, preşedintele Consiliului UE, Herman Van Rompuy, a declarat că, deşi românii au acceptat austeritatea cu flexibilitate, a existat, de asemenea, ‘furie şi frustrare’.
Fostul premier Emil Boc şi Partidul Democrat Liberal (PDL) al acestuia au salvat România de la un haos al pieţei şi mai rău, potrivit Reuters. Austeritatea şi susţinerea fondului de salvare al FMI au menţinut ratele dobânzilor la niveluri acceptabile şi au tras leul departe de un nivel scăzut record. Dar au extins în acelaşi timp recesiunea, iar acum instabilitatea politică a făcut ca leul să scadă din nou, ceea ce este deosebit de dureros pentru circa două treimi din debitorii care au luat împrumuturi în euro. Mulţi pun sub semnul întrebării beneficiile pe care le-ar fi adus strângerea curelei.
FMI spune că România dispune acum de un spaţiu pentru a uşura austeritatea şi a echilibra reducerea costurilor cu crearea de spaţiu pentru creştere economică, dar acest lucru face prea puţin pentru a-i calma pe cei care au simţit chinul.
Victor Ponta, co-preşedintele Uniunii Social Liberale (USL) de stânga, şi-a asumat sarcina guvernării pentru şapte luni, până la alegeri. Rămâne de vazut ce impact va avea acest lucru asupra ratei sale de popularitate de peste 50%, având în vedere că s-a angajat să menţină acordul cu FMI.
Există încă un sprijin redus pentru extremişti, în pofida problemelor legate de integrarea minorităţii rome. Dar populistul Dan Diaconescu, un mogul media care vrea reduceri fiscale profunde şi salarii şi pensii mai mari, se bucură de un sprijin de până la 18% în sondajele de opinie şi ar putea influenţa numirile în funcţii de autoritate după alegeri, potrivit Reuters.
‘Este posibil ca PDL să fie pedepsit în noiembrie, dar cred că alegătorii nu au prea mare încredere în USL, ceea ce este motivul pentru care partidul lui Dan Diaconescu atrage sprijin’, spune Dennis Deletant, un expert în problematica românească de la University College London’s School of Slavonic and East European Studies.
Vecina din sud a României, Bulgaria, deţine titlul de neinvidiat de cea mai săracă ţară a UE. Dar premierul său de centru-dreapta, Boiko Borisov, a găsit o cale de a-şi păstra popularitatea – nu face nimic care să înstrăineze alegătorii.
Austeritatea, inclusiv îngheţarea salariilor şi pensiilor, a fost relativ blândă în contextul în care Bulgaria a păstrat un control strict asupra bugetului său chiar înainte de declanşarea crizei financiare, pentru a menţine moneda leva ancorată la euro. Rezultatul este că, în timp ce mulţi bulgari sunt nemulţumiţi de realizările lui Borisov, iar economia se confruntă în continuare cu dificultăţi, nemulţumirile la scară mai redusă nu au deteriorat grav rata popularităţii premierului, în contextul alegerilor de anul viitor.
Borisov, un fost bodyguard care îşi cultivă imaginea de macho, potrivit Reuters, ar putea fi în curând o raritate în Europa de Est emergentă – un premier care a aplicat austeritatea şi s-a menţinut.
