Interdicţia vizează pieţele din patru ţări, Franţa, Italia, Spania şi Belgia şi se aplică, momentan pentru 15 zile. Măsura a intrat în vigoare astăzi, iar interdicţia poate fi prelungită.
„Au vrut să testeze rezistenţa franceză. Răspunsul nostru a fost hotărât şi va fi aşa pentru toţi cei care vor să ne pună la încercare“, a declarat Jean-Pierre Jouyet, şeful AMF, autoritatea pieţei franceze, citat de FT. Bursa franceză şi mai ales titlurile băncilor au fost în vizorul speculatorilor, suferind ca urmare a informaţiilor (infirmate ulterior, fără contraargumente) despre dificultăţile Societe Generale.
Bursele şi-au revenit, dar mai mult datorită veştilor bune de la BCE, privitoare la nevoia de ajutor financiar. Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că au fost cerute doar 227 mil. euro sistemului Facilităţii de credit, faţă de mai mult de 4 miliarde euro, cu o zi înainte.
Asociaţia Europeană a autorităţilor de supraveghere a pieţelor (ESMA) a anunţat aseară târziu că va institui măsuri suiplimentare de supraveghere a pieţelor. Practica de a paria pe scăderea cotaţiilor, vânzând acţiuni care nu sunt încă deţinute, este de obicei cea dintâi blamată de oficiali în cazul prăbuşirii pieţelor, şi a fost socotită una dintre cauzele recentelor tulburări bursiere.
Autorităţile de reglementare au interzis operaţiunile de „vânzare în lipsă“ (short selling) în Bursele din Franţa, Italia, Spania şi Belgia, iar asta, potrivit brokerilor nu ajută deloc la evitarea marilor scăderi. În Franţa, Autoritatea Pieţelor Financiare (AMF) a interzis operaţiunile de vânzări în lipsă, pentru 15 zile, la exact cele 11 acţiuni care au înfirbântat spiritele ier, printre care băncile Société Generale, BNP Parisbas, Crédit Agricole şi cele mai mari societăţi de asigurare.
Alte trei ţări au anunţat de aseară că sunt pe cale să ia decizii asemănătoare, iar americanii, care dau acum vina pe europeni pentru marile tulburări ale pieţelor, s-au şi grăbit să spună că pieţele mai rău vor scădea ca urmare a interzicerii short – selling-ului.
Şi autoritatea pieţei din Belgia a instituit interdicţia de azi, după ce anterior interzisese deja aşa numita „vânzare nudă în lipsă“ (naked short selling), adică vânzarea în lipsă fără acoperirea unui colateral de acţiuni împrumutate.
Operaţiunile de short selling constau în vânzările „în lipsă“ ale acţiunilor, adică ale acţiunilor pe care nu le ai, dar pe care le poţi împrumuta, ca să le foloseşti la nevoie, dacă nu vei apuca să cumperi mai avantajos altele din piaţă). Când nu există garanţia unui colateral de acţiuni împrumutate, vânzarea în lipsă este şi „în pielea goală“, executarea datornicului urmând să se facă, teoretic, punitiv.
Cazurile de nerespectare a obligaţiei de „livrare“ (practic transferul de proprietate) a acţiunilor vândute sunt însă rare, deoarce contravenienţii riscă să-şi piardă dreptul de a mai fi primiţi pe piaţă. Este unul dintre motivele pentru care există experţi care cred că astfel de interdicţii nu ajută cu nimic, ci doar sporesc sentimentul de incertitudine, respectiv amplifică prăbuşirea pieţelor.
Operaţiunile de short selling sunt utile pieţei mai ales în perioadele în caer piaţa este amorţită şi activitatea este anostă. Vânzările în lipsă au darul să mai agite apele. căci, la scăderi prea mari cauzate de aceste operaţiuni, în mod normal apar cumpărătorii, care fac presiune pe creştere.
La Bursa din Bucureşti, vânzarea în lipsă încă nu este posibilă, deşi toretic este permisă de reglementări. Autoritatea a pus însă nişte condiţii (inclusiv tehnice) şi, aparent, brokerii nu se grăbesc să le îndeplinească.
