Până acum, acţiunile lor sugerează că rămân la aceeaşi strategie pe care au aplicat-o în Grecia, dar că se aşteaptă, în schimb, la rezultate diferite. Ar face bine să se mai gândească o dată, arată un material Bloomberg.
Acordul încheiat săptămâna trecută pentru a acorda 100 de miliarde de euro băncilor spaniole arată că liderii europeni încep cel puţin să recunoască amplitudinea sarcinii pe care o au. Banii vor acoperi în mare parte pierderile pe care Spania le-a avut din cauza boom-ului imobiliar. De asemenea, ar putea încetini ieşirea banilor din ţară şi scădea riscul falimentării băncilor, mai ales dacă, în urma alegerilor de duminică, ţara va intra pe un făgaş care va presupune renunţarea la euro.
Cu toate astea, Spania şi-a ales cel mai prost moment pentru a împrumuta 100 de miliarde de euro. Înţelegerea prevede că orice sumă care va fi folosită pentru a finanţa băncile spaniole va fi adăugată la datoria naţională, care ar putea ajunge astfel la 70% din PIB, de la 60%, cât este în prezent. Spania se chinuie deja să-şi vândă bondurile guvernamentale oricui altcuiva în afară de propriile bănci; creşterea bruscă a datoriilor ar putea tăia complet finanţările private.
Blocajul pieţei
Blocajul pieţei ar forţa Spania să ceară Troicăi (UE, BCE şi FMI) bani pentru a-şi acoperi deficitul bugetar, care e unul din cele mai mari din zona euro. Dacă ne inspirăm din scenariul Greciei, atunci ajutorul financiar ar trebui însoţit de nişte condiţii dure, Spania fiind nevoită să aplice măsuri de austeritate foarte exigente din cauza recesiunii şi a ratei şomajului care se apropie de 25%. Fiasco-ul din Grecia arată cât de mult a funcţionat de fapt această reţetă.
Investitorii recunosc că există probleme cu tot acest împrumut pentru băncile spaniole. Aşa cum a arătat şi bursa europeană ieri, costurile de împrumut ale Spaniei au crescut. Guvernul spaniol încearcă să implementeze reformele structurale necesare pentru a revigora dezvoltarea pe termen lung, printre acestea numărându-se simplificarea angajării şi a concedierii angajaţilor. Dacă economia ar reveni la o creştere moderată în următorii ani şi guvernul ar reuşi să micşoreze deficitul bugetar până în 2018, Spania ar putea să îşi mai stabilizeze datoriile.
Pentru ca Spania să îşi poată reveni, Europa trebuie să taie legătura dintre bănci şi guverne. În loc să împrumute bani pentru recapitalizare, fondurile europene ar trebui să meargă direct către bănci, conform Bloomberg View. De asemenea, legiuitorii europeni ar trebui să acorde amenzi în cazul administrării defectuoase a banilor şi să decidă acordării unor dividende sau bonusuri pentru instituţiile care acceptă banii.
Toate astea nu ar fi însă de ajuns. Recapitalizarea ar trebui să facă parte dintr-un proces mai amplu care ar presupune o altă abordare faţă de băncile cu probleme: împărţirea pierderilor între toţi creditorii privaţi ai băncilor, consolidarea datoriei guvernelor din zona euro şi crearea un mecanism pentru a stimula economiile afectate, cum este cea a Spaniei. De exemplu, un fond alocat pentru şomaj ar accelera reformele atât de necesare pe piaţa de muncă şi ar creşte PIB-ul Spaniei cu 2.5%, la un preţ de 25 de miliarde de euro pe an, o cheltuială care s-ar micşora pe măsură ce s-ar crea noi locuri de muncă.
Predicţiile pentru Spania impun schimbarea obligatorie a strategiei. Dacă liderii europeni nu îşi pot asuma asta, această decizie recentă a împrumutului nu va face decât să amâne inevitabilul, iar economia globală va suferi consecinţele.
