Cheltuielile militare ale Uniunii Europene (UE) au atins în 2023, după nouă ani de creştere la rând în statele membre, din cauza Războiului rus din Ucraina, o sumă-record de 270 de miliarde de euro, cu 30 de miliarde mai mult decât în 2022, anunţă joi preşedintele Consiliului European Charles Michel la sediul Agenţiei Europene a Apărării (EDA), relatează AFP.
Acesta este al nouălea an consecutiv de creştere în rândul statelor membre UE, în contextul în care mai multe dintre ele apără necesitatea unei creşteri semnificative a acestor cheltuieli, din cauza războiului lansat de Rusia în Ucraina.
În 2022, şase dintre cele 27 de state membre UE şi-au crescut cu peste 10% cheltuielile militare – iar Suedia cu peste 30%, în aşteptarea ratificării aderarării sale la NATO de către Turcia şi Ungaria.
Franţa şi-a crescut cheltuielile militare cu 0,7% în 2022, potrivit agenţiei specializate a UE în probleme de apărare EDA.
Toate statele membre UE au alocat per ansamblu 1,5% din PIB sectorului apărării – cu mult sub obiecitvul de 2% stabilit de NATO.
În total 22 de state membre UE sunt şi state membre NATO.
Aproximativ 58 de miliarde de euro au fost alocate unor investiţii în sectorul apărării, potrivit agenţiei europene.
Cu aproximativ ”60 de miliarde pe an, putem face lucruri mari”, a dat asigurări Charles Michel înbtr-un discurs rostit la EDA, la Bruxelles, în frunte cu o ”Piaţă Unică a Aprării”, în vederea evitării unei dipersări a resurselor, dublări în anumite producţii şi în vederea realizării unor economii importante, a subliniat el.
”VREMURI MULT MAI EXIGENTE”
În acest sens, EDA ar urma să devină ”un adevărat Minister European al Apărării”, a sugerat preşedintele Consiliului Eurpean – o instituţie din care fac parte conducătorii statelor membre UE.
Este necesar să se ofere o mai mare vizibilitate industriei apărării UE, a subliniat el.
”Din cauza războiului de pe continentul nostru, putem garanta contracte pe termen lung” industriaşilor, a dat asigurări Charles Michel.
El a subliniat că mesajulo celor 27 este clar – ”produceţi, iar noi vom cumpăra”.
Cu privire la finanţare, Charles Michel a evocat lansarea unor împrumuturi ale apărării în UE.
În pofida acestor cifre în creştere, capacităţile industriei apărării în UE sunt insuficiente pentru a face faţă cererii din Ucraina.
Europenii s-au angajat să livreze peste un milion de obuze Kievului – până în martie 2024 -, însă acest obiectiv ambiţios pare deja de neatins.
”Forţele noastre armate trebuie să fie pregătite să facă faţă unor vremuri mult mai exigente”, a declarat, la rândul său, Înaltul Reprezentant UE însărcinat cu Politica Externă şi de Securitate Josep Borrell, citat într-un comunicat de EDA.
Însă UE are ”lacune importante” în privinţa capacităţii de apărare, iar ”noi continuăm să ne aflăm la coadă faţă de alţi actori” în acest domeniu, a recunoscut Josep Borrell.
Rusia preconizează să-şi crească cheltuielile militare cu 67% în 2024, la aproximativ 30% din PIB.
Însă, potrivit EDA, cheltuielile alocate cercetării şi dezvoltării în domeniul apărării au scăzut cu 200 de milioane de euro în 2022 faţă de 2021, la 3,5 miliarde de euro.