CFR tocmai a atribuit trei contracte de execuţie de cale ferată de sute de milioane de euro care vor fi finaţate în mare parte cu bani europeni iar UE a inclus un proiect de autostradă spre Moldova în TEN-T(Reţeaua de Transport Transeuropeană) ceea ce o face prioritate europeană şi va putea fi construită, la fel, cu bani de la Bruxelles.
Este semnul că Europa a început să ia în seamă tot mai mult infrastructura din România şi ne dă bani doar s-o realizăm odată. Nu însă ce vrem noi, ci acele tronsoane care sunt importante pentru traficul european din regiune. De remarcat că toate proiectele ce vor beneficia de bani europeni nu sunt din sudul României. Aşadar, austostrada spre mare sau spre munte ori liniile de tren către aceleaşi destinaţii nu au intrat în atenţia Europei şi trebuie să fie făcute cu banii noştri.
Săptămâna trecută, CFR a atribuit trei contracte de execuţie de cale ferată în valoare de peste 700 de milioane de euro două dintre ele făcând parte din linia Braşov – Simeria din Coridorul IV Pan European care va asigura o circulaţie a trenurilor cu până la 160 de km/h. Tronsonul Coşlariu – Simeria a fost atribuit firmei italiene Impresa Pizzaroti&CS.p.a. contra unei oferte financiare de 176 de milioane de euro fără TVA iar tronsonul Vinţu de Jos – Simeria a fost atribuit consorţiului Swietelsky – Strabag – Alstom – Arcada – Euro Construct – Transferoviar Grup pentru 320 de milioane de euro fără TVA.
Un alt proiect atribuit săptămâna trecută pe cale ferată a fost Frontieră -Curtici – Arad inclus în Axa de Transport Transeuropeană. Cîştigătorul este consorţiul Astaldi – Swietelsky – Alstom – Euro Construct – Dafora pentru 250 de milioane de euro.
Cele trei contracte acordate sunt primele, de după 2002, care presupun finanţarea lucrărilor de construcţie de cale ferată din bani europeni. 85% din costurile de construcţie vor fi asigurate de la Bruxelles prin Fondul de Coeziune iar 15% vor veni de la bugetul de stat. Termenele de execuţie ale lucrărilor sunt de 30 de luni.
Proiectul cuprinde lucrări de reabilitare/modernizare a infrastructurii feroviare, care să asigure viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru cele de marfă. Modernizarea vizează lucrări la infrastructură şi suprastructură, lucrări de electrificare şi energoalimentare, lucrări de telecomunicaţii feroviare, lucrări de construcţii civile şi de protecţie a mediului.
În prezent viteza medie pe căile ferate din România este de 82 de km/h. România are nici 400 de km de autostradă realizată în 20 de ani.
Tot săptămâna trecută s-a inclus printre priorităţile europene(TEN-T) şi proiectul austostrăzii Târgu Mureş-Iaşi. Din 2014 statul român va primi din Fondul de Coeziune până la 20% din costul austostrăzii estimat la peste 6 miliarde de euro. Restul ar urma să provină de la bugetul de stat ori investitori privaţi. Autostrada trans-carpatică va fi un tronson din Coridorul Budapesta – Odessa .
UE va investi 31 de miliarde de euro în perioada 2014 – 2020 pentru modernizarea infrastructurii de transport europene, 10 miliarde sunt fonduri de coeziune destinate doar ţărilor mai sărace în care se include şi România în timp ce restul de 21 de miliarde de euro vor fi disponibile pentru toate ţările UE.
Scopul este de a strânge legăturile dintre diferitele regiuni ale UE pentru uşurarea schimburilor de mărfuri şi cetăţeni dintre ţări. O reţea funcţională este esenţială, în viziunea conducerii UE, pentru uşurarea operaţiunilor de pe piaţa unică şi pentru creşterea competitivităţii. Autostrada Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni este un proiect al Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR) aflat, în prezent, în faza studiului de prefezabilitate. Potrivit datelor CNADNR, autostrada va avea o lungime de 310 km şi va costa 6,14 miliarde de euro dintre care se pot accesa 1,2 miliarde din banii europeni care nu trebuiesc returnaţi. Joncţiunea cu autostrada Transilvania s-ar face în punctul Târgu Mureş.
