Poziţia oficială a europenilor rămîne cea pe care o ştim: Grecia face parte din zona euro şi trebuie să rămînă în zona euro, o eventuală renunţare a Greciei la moneda unică ar fi o catastrofă, solidaritatea europeană este obligată să funcţioneze.
Dincolo de aceste declaraţii însă circulă enorm de multe zvonuri, speculaţii şi informaţii paralele. Bruxelles-ul, Banca Centrală Europeană, marile bănci în general, precum şi diverse instituţii cum ar fi Fondul Monetar Internaţional par să fi imaginat deja ipoteza ieşirii Greciei din zona euro şi se pregătesc să reacţioneze în consecinţă, relateaza RFI Romania.
Franţa se consideră ţara cea mai expusă într-o asemenea persepctivă întrucît deţine în jur de 100 de miliarde de euro din datoria greacă. In general Europa riscă să piardă 370 de miliarde dacă Grecia renunţă la moneda unică. Spania şi-a lansat în prezent un audit bancar pentru că şi ea se teme de o reacţie în lanţ dacă Grecia este declarată falimentară.
Confuzia şi suspansul sunt însă amplificate şi de faptul că alegătorii greci sunt chemaţi din nou la urne pe 17 iunie. Ministrul francez de externe, Laurent Fabius, declara în legătură cu acest scrutin, citez: „de el depinde dacă Grecia va rămîne sau nu în zona euro”. Subiectul a fost fără îndoială dezbătut şi de noul ministru francez al economiei, Pierre Moscovici, care a efectuat luni o vizită la Berlin pentru a se întreţine cu omologul său Wolfgang Schäuble.
Cotidianul catolic La Croix a publicat un întreg dosar despre situaţia din Grecia cu numeroase puneri în gardă morale dar şi economice. Atenţie, spun comentatorii ziarului, a abandona Grecia ar fi o trădare, Europa are nevoie de Grecia şi trebuie să o salveze cu orice preţ.
Un specialist în Grecia antică notează însă cu tristeţe că Grecia este de fapt mai degrabă un stat comparabil cu cele din lumea a treia decît un stat modern. Sigur, europenii, cînd evocă numele Greciei se gîndesc imediat la Homer, Sofocle, Euripide, sau la Platon şi Aristotel.
Grecii însă, mai scrie istoricul nostru, în inima lor şn în conversaţiile lor au alte preocupări: ura faţă de turci, antisemitismul, conflictul legat de Macedonia, exaltarea naţionalistă insuflată de biserica ortodoxă…
Cotidianul Libération îi invită pe cîţiva intelectuali greci să analizeze din interior ce i se întîmplă acestei ţări, iar unul dintre ei spune: grecii au nevoie de un fel de catarsis, de o purificare, iar această criză este momentul în care trebuie să se nască, prin sacrificii, maturitatea politică a ţării.
