„Aderarea România şi Bulgariei la spaţiul Schengen are potenţialul de a ridica presiunea asupra graniţei dintre Turcia şi Grecia şi de a conduce către o intensificare a interesului imigranţilor ilegali pentru coasta bulgară a Mării Negre”, a declarat Jean-Dominique Nollet, şeful Departamentului pentru analiză şi informaţii al Europol, la o conferinţă organizată la Sofia.
Chiar dacă intrarea în Schengen a celor două ţări „nu va schimba faţa Pământului”, este nevoie de evaluarea riscurilor şi de luarea unor măsuri adecvate, mai ales că traficul de droguri şi fiinţe umane şi contrabanda cunosc o intensificare în regiunea balcanică în ultimii ani, a subliniat analistul.
Comentariile oficialului Europol vor alimenta polemica în privinţa oportunităţii ca României şi Bulgariei să li se indice o dată de aderare la Schengen încă din acest an, după ce miniştrii de interne din UE au amânat decizia în acest sens după vacanţa de vară, aşteptând din partea celor două ţări mai multe progrese în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate, scrie EUobserver. Ambele ţări, reaminteşte publicaţia electronică de la Bruxelles, sperau să se alăture zonei fără frontiere a celor 26 de ţări (cu Liechtensteinul, care va adera până la sfârşitul acestui an – n.r.) în 2011, dar opoziţia Olandei, Franţei şi Germaniei, precum şi a altor câtorva state, alimentată de dezbateri interne despre imigraţie, au împiedicat aceste planuri.
Nu ar fi pentru prima dată când Europol dă argumente celor care sunt sceptici în privinţa aderării României şi Bulgariei la Schengen. Un raport al organismului european de poliţie, dat publicităţii la începutul lunii mai, afirma că „grupările infracţionale albanofone, turce şi din fosta Uniunea Sovietică încearcă să îşi extindă interesele în UE şi ar putea exploata oportunităţile oferite de posibila aderare a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi (…) de ridicare a vizelor UE pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina şi Republica Moldova”.
Directorul Europol, Rob Wainwright, declara atunci că studiul este obiectiv, fără influenţă politică, şi va fi transmis miniştrilor de interne din UE, care urmau să se reunească în iunie, depinzând de ei „orice ajustare a priorităţilor UE”.
Ideea principală a analizei era că Europa de Sud-Est devine principalul punct de intrare în UE pentru traficul de droguri, arme şi persoane şi aceeaşi publicaţie EUobserver comenta, la 4 mai, că studiul este de natură să afecteze şansele României şi Bulgariei de a adera la spaţiul Schengen.
Ministerul Administraţiei şi Internelor din România a contestat ulterior unele concluzii din raportul Europol, pe care le-a considerat nefundamentate, şi a acuzat că organizaţia paneuropeană a poliţiei nu a ţinut cont de observaţiile autorităţilor române făcute anterior publicării documentului. Astfel, MAI îşi exprima unele rezerve faţă de concluziile analiştilor Europol, în special în ceea ce priveşte crearea unei legături de cauzalitate între aderarea României la spaţiul Schengen şi proliferarea criminalităţii organizate în UE.
Dacă Bulgaria, în schimb, nu a avut reproşuri de făcut şi, dimpotrivă, a apreciat că raportul Europol dădea o notă bună profesionalismului poliţiei sale, ministrul român de externe, Teodor Baconschi, a criticat, la rândul său, organizaţia, afirmând că încearcă să găsească pretexte pentru a-şi justifica propria activitate. „Oricât ar fi de stimabil Europol, sigur că încearcă să identifice diverse pretexte care să justifice propria sa activitate”, a declarat ministrul de externe într-o emisiune la TVR1. „În acelaşi timp cred că e puţin concludent să operăm cu ipoteze şi cu ameninţări virtuale”, a adăugat şeful diplomaţiei române.
Revenind la problema ridicată, marţi, la Sofia, de analistul Europol în privinţa graniţelor României şi Bulgariei, EUobserver aminteşte de campania de eliminare a grănicerilor corupţi care a avut loc în urmă cu câteva luni în România, „în încercarea de a spori încrederea în capacitatea sa de a securiza graniţa Schengen”. De asemenea, publicaţia notează şi arestarea, zilele trecute, a soţiei unui diplomat din Congo în maşina căreia au fost găsite 18.000 de pachete de ţigări.
Între timp, în ţările nordice – cândva un rai al refugiaţilor şi al imigranţilor ileali – dezbaterea antiimigranţi se aprinde, subliniază EUobserver. Marţi, câteva tabere de romi din capitala Finlandei au fost evacuate ca urmare a unei decizii a consiliului local, amintind de măsurile similare luate vara trecută de francezi, arată publicaţia.
Danemarca, unde guvernul a trebuit să cedeze condiţiilor antiimigranţi puse de Partidul Poporului ca să-şi asigure votul pentru reforma pensiilor, îşi continuă planul de a spori controlul vamal la graniţele sale. Ministrul danez de externe, Lene Espersen, era aşteptată miercuri la Berlin pentru a aplana tensiunile cu vecinul sudic generate de această măsură controversată. În zilele următoare ea are prevăzute întâlniri şi cu omologii din Suedia şi Polonia.
Măsura nu prevede, totuşi, menţinerea permanentă a patrulelor de poliţie la graniţă. Acestea vor acţiona mai ales la solicitarea ofiţerilor de la vamă. De asemenea, nu vor fi reinstaurate controlul paşapoartelor şi verificările individuale a persoanelor care trec frontiera, a precizat Ministerul danez al Justiţiei. Totuşi, vor fi construite la graniţe noi centre vamale şi puncte de verificare, iar numerele de înmatriculare ale vehiculelor vor fi înregistrate prin monitorizare video.
