Tema centrală a dezbaterilor a constituit-o, fără îndoială, criza datoriilor din spaţiul euro. O criză care a dat naştere la pronunţate temeri şi nesiguranţe la nivel mondial. Iată de ce discuţiile s-au axat, în bună parte, pe căutarea de soluţii menite a recâştiga încrederea pieţelor financiare internaţionale. Este de altfel şi esenţa apelului lansat la Davos de directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde. Ea a pledat pentru suplimentarea fondurilor organizaţiei pe care o conduce. Doar dacă FMI dispune de fondurile necesare, a arătat Lagarde, pieţele se vor calma. Aceşti bani nici nu trebuie folosiţi, ei fiind doar o garanţie pentru liniştirea pieţelor, a mai explicat şefa FMI.
Statele europene s-au arătat de acord să sprijine FMI cu suma de 150 de miliarde de dolari. Aceasta ar însemna ca celelalte state ale lumii să contribuie la fondurile FMI cu 350 de miliarde de dolari. Multe ţări, între care Marea Britanie şi SUA, au cerut zonei euro să-şi intensifice eforturile în vederea combaterii actualei crize. O măsură în acest sens ar fi mărirea fondului european de salvare, solicitată şi de şefa FMI. Cancelara Germaniei, Angela Merkel, respinge însă astfel de propuneri. Potrivit planurilor actuale, fondul de salvare, ar urma să se cifreze la 500 de miliarde de euro.
Salvarea Greciei, copilul problemă al UE, de la faliment, a fost, în context, o altă temă centrală de discuţie. După cum estiemază troika, alcăuită din Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, Atena ar avea nevoie de un plus de câteva miliarde decât se calculase iniţial. Sâmbătă, revista Der Spiegel relata că ajutorul de 130 de miliarde de euro, aprobat în luna octombrie a anului trecut, ar trebui suplimentat cu încă 15 miliarde. Aceasta datorită înrăutăţirii situaţiei econmice din Grecia. Un reprezentant german, citat şi de Financial Times, a adus în discuţie la Davos şi numirea unui comisar european care să controleze bugetul elen.
Riscuri pentru economia mondială
Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat faţă de o crescândă neîncredere faţă de spaţiul euro, manifestată de statele emergente. „Aceste state, a spus Zoellick, nu vor aştepta cu siguranţă până ce lumea puternic industrializată se va fi reorganizat.”
Tot la Davos, premierul Japoniei, Yoshihiko Noda, a oferit ţărilor din zona euro ajutor financiar. Acesta a explicat că actuala criză a datoriilor din zona euro reprezintă cel mai mare pericol pentru economia mondială şi, ca atare, şi pentru economia niponă. Împreună cu Coreea de Sud şi India, Japonia caută căi de reducere a riscului extinderii crizei pe continentul asiatic.
Cunsocutul economist american, Nouriel Roubini, a avertizat la rândul său faţă de o menţinere a crizei până la finele deceniului. Dacă Europa nu reuşeşte să se reformeze şi SUA nu-şi reduc muntele de datorii, a arătat el, la orizontul economiei globale se adună nori foarte negri. Roubini s-a pronunţat pentru reducerea inegalităţilor la nivel mondial. Nu în sectorul financiar şi imobiliar ar trebui să investească guvernele, ci în „capitalul uman”, a mai spus el.
Cotidianul vienez Der Standard scria la finele săptămânii că noutatea la Forumul Economic de la Davos a constat în faptul că, aşa cum nu s-a întâmplat nicicând în istoria de 42 de ani a acestuia, „capitaliştii au criticat capitalismul”. Şi să nu uităm că Davos, mai scrie Der Standard, este „o oglindă a ceea ce preocupă economia globală”.
