În afară, încă, pentru că în România sistemul nu este bine pus la punct şi după 20 de ani, în care ar fi putut să se schimbe ceva în acest domeniu, nu s-a întâmplat nimic.
Ce presupune să investeşti în străinătate şi la cât se ridică o campanie acolo?
Depinde ca investiţie. Realizarea colecţiei, prototipurile au un cost. Colecţia o poţi multiplica în 3, 4, 5 copii, care sunt trimise acolo unde ai birouri de presă, pe pieţele pe care activezi.
Cam cât costă o colecţie?
O colecţie poate să coste 50.000 de euro. Cam pe aici ne învârtim ca sume. Dacă ai mai multe pieţe de desfacere trebuie să faci mai multe colecţii. E o meserie costisitoare, unde se fac investiţii mari.
Cât aţi investit până acum?
Complicat de spus. Sunt ani mulţi…
Cum vă promovaţi în afară?
Prin birourile de presă care fac asta pentru mine.
Cum este perceput brandul Venera Arapu în străinătate, îl promovaţi ca pe un brand românesc?
În momentul în care am apărut pe piaţă, în Franţa, de exemplu, a trebuit să înfiinţez o societate acolo, pentru ca lucrurile să funcţioneze mai simplu. Desfacerea se face printr-o societate franceză, nu una românească. Producţia se face în România, dar nu comercializarea. Este mult mai simplu şi ne-am izbit de problema lipsei de încredere pe care cred că au întâlnit-o foarte mulţi oameni din diverse domenii.
De când activaţi pe piaţa din Franţa?
Sunt deja 14 ani.
Cât valorează brandul Venera Arapu?
Nu m-am gândit să-l vând.
Unde vindeţi cel mai bine şi cui?
Pe piaţa asiatică dintotdeauna. Sunt foarte deschişi la tot ce înseamnă nou şi creativ. Targetul colecţiei mele se situează între 25 şi 40 de ani.
Cine face designul pentru piaţa din Japonia?
Eu fac designul, nu avem echipe de stilişti. Suntem o structură, totuşi, mică.
Care sunt cele mai cerute produse acolo?
Rochia şi accesoriile.
Mai este avantajos să lucrezi în sistem lohn?
Nu. Costurile au crescut. Piaţa noastră s-a aliniat celorlalte, iar direcţia înspre lohn s-a mutat în Asia, pentru că acolo mâna de lucru e mai ieftină.
Pentru ce branduri aţi lucrat?
De-a lungul timpului am lucrat cu Versace, Fasonable, Alma, Paul Ka, Ana Molignari, inclusiv pentru Armani.
Cum a fost anul 2009 din punct de vedere financiar?
Mai prost ca 2008 şi evident anul acesta e mai prost decât anul trecut.
Ce cifră de afaceri aţi avut anul trecut?
Este o problemă internă.
Cum mai merg afacerile cu restaurantele?
Aş putea să spun că sunt mai stabile. Nu este unul din domeniile atinse de criză în egală măsură ca industria uşoară. E firesc. În perioadele acestea: unii sunt mai atinşi, alţii mai puţin, ba sunt unii care chiar prosperă.
Şi dumneavoastră prosperaţi?
Nu aş putea să spun că e o perioadă de prosperitate. În domeniile în care activez, am fost direct atinşi … şi pe partea de design şi amenajări de interior. Suntem legaţi de imobiliare. Pe partea cu industria textilă e o cădere la nivel global.
V-aţi gândit să închideţi sau să relocaţi vreun local sau să deschideţi?
Nu m-am gândit să închid. Am un proiect pentru toamnă şi lucrez la el, pentru că lucrurile nu se opresc niciodată în loc. În momentul în care suficient de jos, o să urmeze o creştere, pe care o aşteptăm cu toţii.
Va fi ceva nou?
Va fi legat oarecum de tot ceea ce am făcut până acum. E un proiect social care le va cuprinde pe toate.
Este moda o industrie sau un hobby?
Este o industrie, în momentul în care e un hobby, rămâne un hobby. Poate fi şi un hobby.
Care este strategia de business pentru următori ani şi dacă aţi bugetat investiţii pentru anul acesta?
Consider că în această perioadă şi în general în perioadele de criză, soluţia vine de la creativitate. Nu există un alt mecanism care să pornească lucrurile de acolo de unde s-au blocat. Zona mai puţin atinsă de criză rămâne zona premium. Luxul nu a murit niciodată, nici măcar în perioadele de război, pentru că pătura aceea socială nu este atinsă de problme la nivelul acesta. Problemele oamenilor bogaţi se situează în cu totul şi cu totul altă sferă… În această perioadă este indicat să mergi pe creativitate pe un preţ nu foarte ridicat, ca o mare casă de modă.
Care a fost cel mai scump obiect vestimentar vândut şi cât a valorat el?
În general nu am depăşit sumele de 400-500 de euro.
