Pe de altă parte, Valentin Ionescu spune că nu este părere ca privatizările să se facă cu firme de stat sau din Europa de Est, date fiind antecedentele: Republica, Romtelecom, Tepro Iaşi, etc. Aceasta deoarece managementul acestor companii nu este atât de performant şi nu dispun de suficientă putere financiară.
„Toată lume ase concentrează pe interesele PCC, companie concurentă pe aceaşi piaţă cu Oltchim, dar toate companiile au propriile interese. PCC este activă la fel ca Oltchim pe piaţa de polioli. Deci ori vrea să se extindă ori să închidă capacităţile de producţie din România pentru a dezvolta afacerea din Polonia. Totodată nu este interesată de producţia de PVC, care va fi închisă oricum. Companiile ruseşti, ar achiziţiona Oltchim din interese geopolitice, mai ales dacă este implicat direct, sau indirect gigantul Gazprom”, spune Valentin Ionescu, fost ministru al privatizării.
Achile Duţu spune că obiectivele PCC nu constituie niciun secret: funcţionare Oltchim independentă, fără Arpechim. Ar rămâne în funcţiune doar trei instalaţii, numărul de salariaţi reducându-se la 600 de persoane din cei 3.600 în prezent.
Însă chiar şi intenţiile de achiziţie ale PCC sunt puse sub semnul întrebării date fiind capacităţile financiare limitate. PCC a investit de curând 300 de milioanje in combinatul din Polonia, iar pentru Oltchim ar trebui să se împrumute.
Valentin Ionescu a subliniat faptul că Oltchim era şi este falimentară în orice ipostază. Iar privatizarea este puţin probabilă în condiţiile date. Oricum, compania va traversa un proces dureros de restructurare, sub protecţia legii, ca reorganizare judiciară sau simplă.
La o producţie de 30% din capacitate, funcţionarea combinatului este neprofitabilă, iar reluarea activităţii este exclusă. Trebuie să se ajungă la restructurare pentru că Oltchim este o companie vitală pentru economia naţională, a adăugat Ionescu. Însă activitatea trebuie să fie profitabilă, chair dacă asta înseamnă restructurări de personal.
