Falimente în România
În primele patru luni ale anului 2024, 7.594 de firme şi-au suspendat activitatea. Cifra este cu 38% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Capitala și marile orașe au avut cel mai mult de suferit. Astfel, cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea au fost din Bucureşti, respectiv 927, în creştere cu 28,75% faţă de 2023). Urmează judeţele Cluj, cu 427 firme suspendate (în creştere cu 33,86%), Braşov – 349 (în creştere cu 37,94%), Iaşi – 332 (în creştere cu 57,35%) şi Timiş – 320 (în creştere cu 60%).
Cele mai puţine suspendări de firme au fost consemnate în judeţele Covasna – 48 (în creştere cu 23,08% faţă de primele patru luni din 2023), Ialomiţa – 49 (plus 11,36%), Gorj – 52 (plus 26,83%), Teleorman – 62 (plus 8,77%) şi Giurgiu – 64 (plus 82,86%).
Cele mai mari creşteri ale numărului de suspendări s-au înregistrat în judeţele Dâmboviţa (plus 135,86%), Tulcea (plus 105,71%) şi Brăila (plus 88,10%), în timp ce scăderi au avut loc doar în judeţul Călăraşi (minus 1,39%).
Falimente în România. Domeniile afectate
Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 1.757 (plus 25,68%), în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 774 suspendări (plus 38,46%) şi construcţii – 714 suspendări (plus 72,05%). În aprilie 2024, au avut loc 1.580 suspendări de firme, numărul cel mai mare fiind consemnat în Bucureşti (205) şi judeţele Cluj (94), Braşov (81), Bihor (76) şi şi Iaşi (64).
Soluții de evitare a falimentului
În unele cazuri, digitalizarea companiilor a însemnat salvarea de la faliment. Fiecare inițiativă de transformare digitală are propriile obiective, specifice domeniului de activitate vizat, dar scopul principal al oricărei transformări digitale este îmbunătățirea proceselor actuale, a performanței și a competitivității firmei.
