O astfel de lege ar permite romanilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, să intre sub protecţia tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeşalonate pe o perioadă de câţiva ani.
Să presupunem că o familie avea, în 2008, un venit total de 6.000 de lei pe lună, din care aproximativ 40 de procente se duceau către întreţinerea familiei, iar cu restul se plăteau rate la casă, la maşină şi la aparatură electrocasnică. Falimentul personal e o idee profund potrivită spiritului american – ai dreptul să greşeşti fără consecinţe terminale. Legea îţi permite să o iei de la început, scriu cei de la RFI.ro
În Europa a existat o stigmă asupra falimentelor personale. Persoanele juridice au dreptul să încerce şi să greşească (iar cimitirele sunt pline, dar noi auzim doar poveştile unui mic de număr de supravieţuitori), în timp ce persoanele fizice vor purta toată viaţa jugul datoriilor şi vor răspunde cu toate veniturile viitoare pentru datorii.
Prima ţară care a introdus o astfel de lege a fost Danemarca – în 1984 – după care au urmat Franţa, Germania, Austria, Belgia, Marea Britanie, Olanda, Italia şi Spania. Dintre noile state membre, Estonia şi Cehia dispun de un cadru legislativ similar, conform unui raport al Consiliului Europei.
România nu are un cadru legal similar şi nici se întrevede apariţia unuia în viitorul apropiat. Cu ocazia semnării acordului cu FMI, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a declarat că acum nu este momentul oportun nici măcar pentru a discuta despre oportunitatea unei astfel de legi.
La Senat a fost depus de curând proiectul unei legi a falimentului persoanelor fizice. Astfel, o persoană care nu-şi mai poate plăti ratele pentru un credit va putea, în cazul în care legea va fi adoptată, să ceară instanţei să fie declarată în stare de insolventa.
Falimentul personal poate corecta greşelile celor care au dat credite în stil „hit and run” doar pentru a încasa un comision. Falimentul personal poate forţa băncile să fie mult mai atente la standardele de creditare iar bulele de active generate de creditarea iresponsabilă să se spargă mai repede.
Desigur, există mult loc pentru abuz, iar aceste detalii trebuie stipulate în lege. Falimentul personal poate avea mai multe aspecte:
– reabilitarea debitorului;
– obligaţii de restructurare a datoriei în condiţiile unei legi şi nu a unei negocieri cu banca;
În Ungaria deja s-au luat măsuri în acest sens.
Pentru România, falimentul personal ar fi util pentru că ar acorda drepturi în plus consumatorilor.
Persoanele care sunt datoare la bănci ar putea solicita instanţei falimentul personal. Aceasta prevedere face parte dintr-un proiect de lege care dacă s-ar concretiza ar clarifica situaţia persoanelor fizice care au intrat în incapacitate de plată, ajutându-le să-şi acopere datoriile, iar numele lor să fie şterse din toare registrele care fac referire la restanţieri. De asemenea, ar proteja persoanele fizice de modalităţile, nu tocmai plăcute şi legale, ale societăţilor bancare, de a-şi recupera împrumuturile.
Concret, proiectul „Lege privind falimentul persoanelor fizice” se referă la debitorii, persoane fizice, care se afla în stare de insolventa declarată de instanţa şi are drept scop acoperirea creanţelor pe care le-au înregistrat. Acest proiect de lege este practic, o adaptare românească a legilor din acest domeniu, din Statele Unite ale Americii sau Germania.
Ca şi în cazul insolventei declarată la persoanele juridice, proiectul prevede propunerea unui plan de reorganizare pentru acoperirea creanţelor, ce va fi implementat de debitor sub supravegherea administatorului judiciar şi sub controlul judiciar periodic al instanţei.
În cazul falimentui personal, bunurile debitorului vor fi lichidate în vederea acoperirii datoriilor sale. Debitorul, care cu bună credinţă, a cerut sau a acceptat deschiderea procedurii insolventei va putea fi descărcat total sau parţial de datoriile anterioare sau ulterioare deschiderii procedurii, dacă bunurile sale sunt insuficiente pentru plata întregii mase credale şi dacă instanţă i-a acordat, în condiţiile prezenţei legi, beneficiul scuzabilitatii.
Proiectul mai prevede că debitorul de bună credinţă care, fie prin plan, fie prin plata anticipată, a acoperit un minim de 75 la sută din valoarea totală a creanţelor acceptate în lista creditorilor, va beneficia de închiderea anticipată a procedurii şi de ştergerea din toate registrele de publicitate şi evidenţele publice a consecinţelor juridice ale insolventei.
„Debitorul de rea-credinţa şi debitorul fraudulos vor putea fi sancţionaţi, în condiţiile prezenţei legi, odată cu închiderea procedurii, precum şi pentru bancrută frauduloasă, cu interdicţii şi decăderi profesionale. Dreptul de abitaţie va putea fi acordat de instanţă unui astfel de debitor numai în condiţii excepţionale, când debitorul sau familia acestuia ar putea fi supus unui pericol grav în caz de evacuare şi numai limitat la o perioadă de maxim trei luni de la data vânzării locuinţei”, conforme proiectului de lege.
În caz de faliment personal, nu vor mai fi calculate dobânzi şi penalităţi
Procedura insolventei persoanelor fizice se va declanşa la cererea debitorului care, odată cu solicitarea, va recunoaşte cu bună credinţă că se afla în stare de insolventa. Potrivit proiectului de act normativ, procedura insolvente va fi deschisă şi la cererea creditorului care deţine o creanţă certa, lichidă şi exigibila contra debitorului şi care probează cu înscrisuri, că debitorul se afla în stare de insolventa şi că într-o perioadă de maximum 30 de zile de la data exigibilităţii creanţei a încercat cu bună credinţă reglementarea amiabilă sau executarea silită de debitorului, iar aceste demersuri au rămas fără rezultat.
