Din septembrie 2008, cele două companii au înghiţit ajutoare guvernamentale de 96 miliarde de dolari. Fără aceşti bani, băncile ar fi putut da faliment, lăsând milioane de americani fără posibilitatea de a lua credite ipotecare.
Fannie Mae şi Freddie Mac, aflate în dificultăţi financiare din cauza numărului în creştere de credite nerambursate, au fost salvate de statul american la 7 septembrie 2008, în cea mai mare intervenţie guvernamentală din istoria sistemului financiar al SUA de până atunci. Statul a pompat peste 100 miliarde de dolari în fiecare din cele două instituţii.
Cei doi giganţi ipotecari au intrat în derivă încă din iulie, când a fost publicată o analiză ce sugera că Fannie şi Freddie ar trebui să-şi majoreze capitalurile. Preţul acţiunilor celor două bănci a scăzut dramatic în urma acestui raport. Indicele Standard&Poors a pierdut 0,84% în şedinţa de tranzacţionare din 7 iulie, după apariţia raportului.
Fannie Mae şi Freddie Mac deţineau sau garantau creanţe ipotecare în valoare de 5.200 miliarde de dolari, contabilizând peste 40% din valoarea ipotecilor acordate pe piaţa americană.
Pe de altă parte, datoriile Fannie Mae scadente la 30 septembrie 2008 se ridicau la 120 mld. dolari, iar cele ale Freddie Mac, la 103 miliarde de dolari. În plus, auditorii de la Morgan Stanley, angajaţi de autorităţile federale, au ajuns la concluzia că Freddie Mac şi, într-o mai mică măsură, Fannie Mae au oferit informaţii eronate privind nivelul rezervelor pe care le deţin.
Secretarul Trezoreriei americane, Henry Paulson, a justificat decizia guvernului spunând că pierderile ipotecare din ce în ce mai mari înregistrate de cei doi giganţi îi împiedică să îşi îndeplinească misiunea de a susţine piaţa ipotecară. “Falimentul oricăreia dintre cele două instituţii ar provoca o mare criză pe pieţele financiare, atât în Statele Unite, cât şi pe plan internaţional”, a spus Paulson.
Planul de salvare a celor două bănci, caracterizat de New York Times drept “un seism într-un an de crize financiare, urmate de intervenţii federale agresive”, a plasat companiile în “conservare”, un proces asemănător cu reorganizarea. A fost schimbat şi managementul celor două instituţii. Anunţul lui Paulson a fost bine primit de pieţele financiare: indicele S&P 500 a urcat cu 2,05% în ziua următoare. Fostul preşedinte american George W. Bush spunea: “Americanii trebuie să fie încrezători în măsurile luate astăzi, acestea vor întări capacitatea noastră de a depăşi criza imobiliară”. Bush dădea atunci asigurări că intervenţia statului este “pe termen scurt”.
Un an mai târziu, guvernul controlează circa 80% din fiecare companie, iar problemele celor două bănci rămân grave, în condiţiile în care numărul creditelor nerambursate şi al executărilor silite este încă în creştere. Un lucru este sigur, scrie The New York Times: cele două companii nu vor mai avea niciodată forţa şi influenţa din trecut, salvarea lor va costa contribuabilii şi mai mulţi bani, iar guvernul american va avea un rol important pe piaţa ipotecară pentru mulţi ani de acum înainte.
