În ciuda celor 22 de semnături, actul nu va intra în vigoare dacă nu va primi acordul Parlamentului European, în iunie anul acesta. Doar cinci ţări din Uniunea Europeană nu au semnat ACTA. În Polonia, ţara semnatară, mii de demonstranţi au ieşit în stradă pentru a demonstra împotriva deciziei. ACTA este considerată o formă de cenzură online, iar internauţii se tem de presiuni şi controale din partea companiilor şi organizaţiilor, fără mandat judecătoresc prealabil. Actul, iniţiat în 2006 în Japonia, a fost ţinut secret şi guvernele statelor nu şi-au informat sau consultat cetăţenii în privinţa lui.
Pe rând, ACTA a primit însă susţinerea unor state precum Canada, Coreea de Sud şi anul trecut, Statele Unite. Negocierile ACTA au fost secrete pâna pe 22 mai 2008, când un document despre tratatul propus a fost publicat pe Wikileaks, iar în scurt timp şi ziarele au scris despre negocierile secrete. ACTA ar trebui să stabilească un nou cadru legal internaţional căruia ţările i se pot alătura voluntar.
Acesta ar stabili un corp de guvernământ propriu, în afara instituţiilor internaţionale deja existente, precum Organizaţia Mondială a Comerţului sau ONU. Semnarea ACTA vine la doar două săptămâni după ce senatorul american Larry Smith a propus două documente – SOPA – Stop Online Piracy Act şi PIPA – Protect IP Act. Cele două propuneri legislative au fost însă suspendate, după o presiune intensă din partea utilizatorilor, dar şi a unor site-uri precum Wikipedia.
