România trebuie să îşi găsească un nou model de creştere economică, în condiţiile în care investiţiile străine ar putea să vină mai greu, chiar şi după terminarea crizei. Soluţia este economisirea internă, care poate fi încurajată prin politici publice, însă este de evitat o creştere prea rapidă, generată de efectele psihologice ale crizei, au avertizat reprezentanţii Băncii Naţionale a României.
‘’Femeile economisesc mai puţin. Ar trebui transferată decizia la ele. Asta va duce la reluarea creşterii economice’’, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. Pe ce îşi fundamentează afirmaţia: un sondaj comandat de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, realizat pe 1.600 de respondenţi, arată că 28% dintre gospodării sunt conduse de femei, iar, în aceste cazuri, probabilitatea de economisire este mai redusă. Ce ar trebui să facă în timpul acesta bărbaţii? În primul rând, griji pentru pensie, şomaj sau boală. Indirect, asta poate întări economia când şi dacă vor mai avea ocazia să-şi impună punctul de vedere în familie. “Deficitul de cont curent scade. Ce face România pentru a susţine investiţiile? Fie creşte economisirea internă, fie reduce investiţiile. Nu prea avem de ales, trebuie să creştem economisirea”, spune economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.
Potrivit oficialului BNR, o creştere a veniturilor şi a accesului la creditare reduce motivaţia pentru economisire, iar statul ar trebui, în compensaţie, să menţină ridicată incertitudinea faţă de viitor.
“China, cât e ea de comunistă, nu are sistem de pensii”, explică Lazea în ce constă motivaţia din spatele unuia dintre cele mai ridicate grade de economisire din lume. ‘’În România, cea mai mare greşeală a statului a fost să promită beneficii definite la pensionare – 45% din salariu. Au uitat regula numărul unu: nu poţi acoperi cheltuieli permanente cu venituri temporare. Ar trebui să nu dea asigurări în alb, să menţină incertitudinea ridicată’’, spune Lazea. Rata de economisire în România este acum de 18% din PIB, în uşoară creştere faţă de acum doi ani, dar una dintre cele mai mici din Europa.
„Poate ne ducem spre 25%”, a răspuns guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, unei întrebări Business Standard despre nivelul mulţumitor al acestui indicator. Asta ar însemna ca românii să consume doar trei sferturi din ce produc, iar resul să investească. În prezent, 10% din familii economisesc 70% din total. În cazul firmelor, 2% din depozite conţin 80% din sume.
Cât timp aţi rezista fără a vă împrumuta?
>Potrivit sondajului FGDB, două din cinci gospodării intervievate au răspuns că, în cazul în care toţi membrii ar rămâne fără venituri, nu le-ar ajunge banii nici pentru o lună. O gospodărie din cinci ar putea rezista fără să se împrumute între o lună şi trei luni. Doar 8% au bani pentru unul-două trimestre, iar ceva mai mult de 5%, pentru şase luni-un an. Între unul şi trei ani ar rezista 4% dintre gospodării. Tot 4% au economii chiar şi pentru un termen mai lung.
Ce procent din venituri se duce pe rate?
>Dintre gospodăriile care au credite, adică aproximativ o cincime dintre cele intervievate, aproape 8% plătesc rate mai mari de jumătate din venituri. O treime dintre acestea dau lunar la bancă între 25% şi 50%, iar încă o treime plătesc între 10% şi 25%. Doar un împrumutat din zece a reuşit să îşi menţină serviciul datoriei la mai puţin de 10% din venit, mai reiese din datele FGDB.
