Întoarcerea la locul de muncă înainte de încheierea concediului de maternitate creşte şansele persoanei respective de a fi reintegrată în câmpul muncii şi mai ales pe postul de pe care a plecat.
Deşi Codul Muncii prevede foarte clar că o femeie are dreptul la concediu de maternitate pe o perioadă de maximum doi ani, riscul de a rămâne fără job în această perioadă este tot mai mare.
Citește și: Noua hartă a lumii. Africa a ajuns colonie chineză
Conceptul de mobbing este relativ nou pentru majoritatea populaţiei din României. Mobbing-ul, cunoscut sub denumirea de de hărţuire, intimidare la locul de muncă este, din păcate, un fenomen real, din ce în ce mai răspândit în societatea românească, susţin reprezentanţii Asociaţiei Mame pentru Mame.
“Din păcate vorbim de un fenomen răspândit, când mamele revin din concediul de maternitate şi sunt hărţuite în mod organizat de firma la care îşi desfăşoară activitatea şi sunt aduse în punctul de a-şi da singure demisia”, a declarat preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame, Ana Măiţă.
De ce se întâmplă totuşi acest lucru? Specialiştii în domeniu susţin că, pe perioada în care persoana respectivă se află în concediu de creştere copil, angajatorii îşi aduc pe altcineva care să ţină locul celei plecate.
“Angajatorul are deja pe alcineva care i-a ţinut locul persoanei respective, care este la curent cu toate noutăţile, conectată la tot ceea ce se întâmplă în companie şi nu-i mai convine să acomodeze, din nou, pe cineva pe postul respectiv”, explică sursele citate.
Citește și: Kiev: Poliţia a început să disperseze manifestanţii din Piaţa Independenţei
Şi, pentru că din punct de vedere legal, nu poate fi dată afară persoana abia revenită din concediul de maternitate, aceasta este hărţuită de firma/compania la care lucrează.
Hărţuirea poate consta, conform specialiştilor, într-o serie variată de acţiuni: persoanei în cauză nu i se mai oferă anumite drepturi pe care înainte le avea, i se pune în faţă un act de demisie cu câteva salarii compensatorii şi i se spune că dacă nu îl semnează oricum va fi data afară şi va pierde şi acele plăţi.
“Sunt puţine persoane care rezistă la o astfel de presiune. Cele mai multe aleg să îşi dea demisia. Chiar dacă s-ar angaja în luptă în instanţă şi ar câştiga, mediul de lucru nu ar mai fi acelaşi”, a adăugat Ana Măiţă.
În opinia sa, femeile nu au curajul să spună ce li se întâmplă. “Au fost de exemplu directori de HR care nu au avut curajul să spună ce li se întâmplă şi asta de tema ca faţa lor profesională să nu fie pătată şi că niciun angajator nu le va mai căuta”, au explicat sursele citate.
Citește și: Magnat al petrolului la 20 de ani
Mai mult, preşedintele Asociaţiei susţine că acest fenomen se întâmplă la nivel de top management, acolo unde competitivitatea este mai mare. “Se întâmplă cu precădere în cazul persoanelor cu joburi bune”.
Ana Măiţă consideră cu nu există o problemă legată de lege, ci de faptul că angajatorii nu o respectă, iar angajaţii nu-şi cunosc drepturile. “Nu se luptă pentru că deşi există posiblitatea ca persoanele în cauză să revină pe post, cu beneficii maxime, mediul de lucru ar fi unul toxic”, a conchis sursa citată.
Citește și: Cum crește factura la energie electrică
