Într-un comunicat transmis anterior, MFP preciza că Gheorghe Pogea nu a primit încă o comunicare oficială a sentinţei civile prin care a fost amendat cu 20% din salariul minim brut pe economie (120 lei, la salariul minim actual, de 600 lei) pentru fiecare zi de întârziere a plăţii sporului de 50% pentru angajaţii instanţei supreme, pentru că nu a respectat decizia CAB privind aceste sporuri. Amendarea se pune în practică din 9 iulie, dată la care s-a hotărât că Ministerul Finanţelor Publice trebuie să plătească 50% sporul de stres.
„Pentru a cunoaşte motivele care au stat la baza acestei hotărâri şi pentru a-şi formula un punct de vedere faţă de argumentele instanţei, Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a solicitat Curţii de Apel Bucureşti redactarea sentinţei civile nr. 57 CC/16.07.2009 prin care instanţa a admis cererea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se arăta în comunicatul MFP.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, joi, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de sancţionare a Ministerului Finanţelor Publice şi a ministrului de resort Gheorghe Pogea pentru neexecutarea hotărârii CAB, prin care trebuia plătit sporul de stres de 50%. Cererea ÎCCJ a fost înregistrată, marţi, de către Curtea de Apel Bucureşti.
Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe 9 iulie, admiterea cererii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) de anulare a executării adresei Ministerului Finanţelor, prin care s-a anunţat că salariile angajaţilor de la ÎCCJ nu vor mai include sporul de stres. Angajaţii ÎCCJ au contestat în instanţă actul Ministerului Finanţelor prin care le-au fost suspendate anumite sporuri, surse din magistratură declarând pentru NewsIn că şefii ÎCCJ au refuzat să plătească pe 8 iulie salariile angajaţilor fără aceste sporuri.
A doua zi, pe 10 iulie, Guvernul a decis că documentele de plată aferente cheltuielilor care nu au primit viza de control financiar preventiv vor fi acceptate de Trezorerie la plată doar dacă Curtea de Conturi constată că refuzul de viză nu este întemeiat.
Astfel, Executivul a hotărât modificarea OG 119/1999 privind controlul intern şi cel financiar preventiv, în cadrul unei şedinţe extraordinare a Executivului, în cadrul căreia modificarea OG 119 a fost singurul act normativ de pe ordinea de zi.
În urma deciziei, Curtea de Conturi devine mediator între Ministerul Finanţelor şi orice alt ordonator principal de credite.
