Finlanda şi-a păstrat rating-ul maxim (AAA), spre deosebire de SUA şi cererile sale încurcă planurile europene de a mai arunca 109 mld. euro în groapa datoriilor Greciei, în ciuda aportului relativ mic al ţării nordice la constituirea sumei cu care va fi împtumutat guvernul din Atena.
Cererile finlandeze au reaprins dorinţele asemănătoare ale Austriei, Olandei Sloveniei şi Slovaciei şi polemica pe tema acestei idei ameninţă să ruineze eforturile europene pentru evitarea falimentului Greciei.
Într-un document finlandez obţinut de Reuters se prevede că, deşi o agenţie de privatizare greacă va continua să fie acţionara companiilor din portofoliul respectiv, activele respective, care fac obiectul garanţiilor, vor fi transferate într-o custodie extinsă unui holding cu sediul în Luxemburg, astfel încât această să funţioneze sub legea Marelui Ducat. Astfel ar fi evitate eventualele modificări de urgenţă ale legii elene.
„Activele administrate de holdingul denumit convenţional AHC (Asset Holding Company) vor trece imediat în proprietatea statelor finanţatoare ale sistemului EFSF, dacă valoarea de piaţă a activelor respective nu va acoperi colateralele necesare sau obligaţiile rezultate din incapacitatea de plată a Greciei“, se spune în documentul citat de Reuters.
Printre activele se numără pachete de acţiuni la companiile de utilităţi (electricitate, energie regenerabilă) şi din domeniul transporturilor şi telecomunicaţiilor. De asemenea, importante proprietăţi imobiliare din insule şi nu numai, ar putea face parte din activele respective. Sunt active pe care Grecia voia să le privatizeze pentru a uşura povara datoriei Republicii Elene, dar soluţia nu mulţumeşte pe creditorii acesteia.
Planul finlandez nu este agreat nici de FMI şi nici de agenţiile de rating.
EFSF (European Financial Stability Facility) este Fondul înfiinţat să funcţioneze ca împrumutător de ultimă instanţă a ţărilor din zona euro aflate în iminenţa incapacităţii de plată.
Planul propus de finlandezi mai include şi securitizarea activelor greceşti, adică transformarea lor în titluri de valoare pentru a asigura lichiditatea colateralelor.
